Am intrat recent în posesia unei copii a jurământului militar depus de ofiţerii români la încadrarea în serviciile secrete comuniste. Deşi se referă clar doar la “ Forţele Militare”, fără a se face diferenţa între Armată sau Ministerul de Interne, veteranii îşi amintesc faptul că textul jurământului (care circula pe fluturaşi speciali) era acelaşi pentru întreg sistemul. Citindu-l cu mare atenţie, ne putem da seama de nivelul de îndoctrinare la care erau supuşi spionii. Cuvântul “ură” apare în cel puţin două paragrafe.  Viitorii ofiţeri acoperiţi ai Direcţiei de Informaţii Externe depuneau acest jurământ în clădirea DIE de pe strada Baţiştei, după terminarea şcolilor de specialitate, în prezenţa unui ofiţer superior. Era pentru prima şi ultima dată când spionii externi îmbrăcau uniforma pentru fotografia de legitimaţie. O uniformă kaki cu petliţe albastre, dar fără niciun însemn de armă. DIE nu avea însemne de armă. Legitimaţia ofiţerului de spionaj extern era considerată secret de stat. Acesta este jurământul depus de majoritatea grangurilor securişti care au preluat puterea în România post-revoluţionară. Rămâne la latitudinea cititorului să hotărască pe cine şi mai ales ce au urât băieţii cu ochi albaştri “ din adîncul ființei” lor în decembrie 1989.
“ Eu cetăţean al Republicii Socialiste România, intrînd în rîndurile forţelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Socialiste România.
Jur să-mi însuşesc temeinic toate cunoştințele militare pentru a fi un bun militar al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România.
Jur să fiu luptător dîrz, cinstit, curajos, disciplinat şi vigilent, să păstrez cu stricteţe secretul militar şi de stat, să păzesc cu grijă avutul militar şi obştesc, să execut fără şovăire prevederile regulamentelor militare şi ordinele comandanţilor şi şefilor mei.
Jur să urăsc din adîncul fiinţei mele pe toţi duşmanii patriei şi ai poporului muncitor.
Jur să fiu gata oricînd să lupt pentru apărarea patriei mele, Republica Socialistă România, și ca militar al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România să lupt cu toată dîrzenia şi priceperea, neprecupeţind sîngele şi viaţa mea, pentru dobîndirea victoriei depline asupra duşmanilor.
Dacă voi călca jurămîntul meu, să mă lovească pedeapsa aspră a legii Republicii Socialiste România şi să-mi atrag ura şi dispreţul oamenilor muncii.
Mă leg să îndeplinesc întocmai jurămîntul meu, pentru libertatea şi fericirea patriei şi a poporului muncitor.”

Eduard Ovidiu Ohanesian

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.