Urmașii grofului Banffy cer în instanță cetatea Bologa

La judecătoria Huedin se judecă procesul de retrocedare a câtorva mii de hectare de pădure și pășuni și a cetății Bologa, aflată în zona comunei Poieni. Cererile sunt făcute de pretinsa urmaşă a grofului maghiar Banffy Miklos. Primarul comunei Poieni, Gheorghe Boca a declarat pentru Făclia că Jelen Tivadar Karolyne, care pretinde că ar fi fiica nobilului maghiar, revendică aproximativ 200 de hectare de pădure şi teren în comuna pe care o conduce însă pe lângă acestea mai vrea să obţină şi cetatea medievală Bologa. În acest sens, spune primarul, Jelen Tivadar Karolyne a deschis la Judecătoria Huedin un proces ce vizează retrocedarea cetăţii.
Edilul a dezvăluit că primăria doreşte să reabiliteze cetatea pentru a putea fi valorificată turistic. În acest sens, edificiul medieval va fi suspus în acest an unui amplu program de reabilitare şi consolidare în cadrul unui proiect cu finanţare europeană de 500 de mii de euro. Gheorghe Boca a menţionat că, deja, săptămâna trecută a fost semnat contractul pentru demararea acestui proiect, urmând ca până în toamnă să fie finalizate lucrările. Potrivit primarului, firma care se ocupa de reabilitarea cetăţii este cea care a făcut lucrările de restaurare şi la cetatea Deva. Proiectul propune lucrări de reabilitare şi punere în valoare a cetăţii medievale din Bologa, defrişarea cetăţii, punerea în siguranţă, consolidarea, reabilitarea, cercetarea arheologică şi amenajarea acesteia ca ruină în scop turistic prin realizarea de scări şi platforme de acces, căi de circulaţie în interior şi dotare cu locuri de şezut. Vor fi făcute scări metalice şi refăcute planşeele din interiorul donjonului pe poziţiile iniţiale din structura metalică. Totodată, proiectul prevede o copertină din sticlă pe structura metalică. Cetatea Bologa este una dintre cele mai vechi şi mai bine conservate clădiri de acest tip din Transilvania, având o înălţime de peste 13 metri. Potrivit documentelor, cetatea a fost construită la sfârşitul secolului al XIII-lea. Turnul era amenajat pe patru niveluri, despărţite între ele de planşee din bârne groase de lemn. Al doilea turn, amplasat în partea opusă donjonului, are bază patrulateră şi se pare că ar fi fost destinat unei porţi. În secolele XVI-XVII au apărut alte două turnuri semicirculare, folosite pentru armele de foc de toate calibrele.
Regele Sigismund de Luxemburg a donat cetatea Bologa împreună cu Cetatea Bran lui Mircea cel Bătrân, după semnarea la Bra?ov a tratatului de alianţă împotriva Imperiului Otoman, în 1399. După trei secole, în 1699, sultanul Mehmed al IV-lea a dat un ordin pentru demolarea cetăţii, însă acesta a fost retras ulterior.
Pe lângă proiectul de reabilitarea a cetăţii Bologa, Primăria Poieni a făcut demersuri să pună în valoare şi castrul roman din aceeaşi localitate, unde după anul 106 au fost cantonate cohortele I Aelia Gaestorum militaria şi a II-a Hispanorum.
În acest sens, administraţia locală a depus un proiect pentru a accesa o finanţare de 4,5 milioane de euro în cadrul Programului Operaţional Regional. Primarul Gheorghe Boca spune că, din păcate, proiectul nu a fost declarat eligibil din cauza unor neclarităţi juridice legate de terenul din zona castrului însă la următoare sesiune de proiecte va depune din nou documentaţia pentru a primi finanţare.