Alin Gregorian Tarţa a publicat mai multe culegeri ale unor opere literare românești fără să plătească drepturile de autor moştenitorilor de drept ai scriitorilor respectivi. Aceștia l-au dat în judecată şi, ulterior, a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea, cu suspendare. Din dosarul de urmărire penală s-a desprins o altă anchetă care îl viza pe Tarţa, dar care a fost finalizată cu suspendarea urmăririi penale, deși era vorba despre exact aceeași infracțiune, dar situată în altă perioadă de timp. Dacă Alin Tarţa ar fi fost găsit vinovat penal şi, ulterior, condamnat pentru aceste fapte, pedeapsa primită cu suspendare s-ar fi transformat în una cu executare.
Tribunalul Cluj a înaintat către Judecătoria Cluj, ”spre competentă soluționare”, plângerea formulată de către deținătorii legali ai drepturilor de autor ai unor opere literare din spațiul literaturii românești împotriva ordonanței prin care un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul lui Tarța Grigorian Alin și al Editurii Odyseea, al cărei administrator era acesta, pentru infracțiunea de reproducere și distribuire a unor opere literare protejate de lege.
Moștenitori ai drepturilor de autor se revoltă
Deținătorii legali ai unor opere literare au formulat o plângere în urma cu câțiva ani împotriva Editurii Odyseea, solicitând identificarea și pedepsirea celor ce se fac vinovați de copierea și difuzarea mai multor lucrări din literatura română, fără a avea consimțământul titularilor drepturilor de autor pentru operele respective. În urma probelor administrate, la 8 decembrie 2009, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, s-a dispus trimiterea în judecată a lui Tarța Grigorian Alin, pentru fapte comise în perioada noiembrie 2006-martie 2007.
O dată se poate, o dată nu
Totodată, procuratura a dispus, într-un dosar adiacent, continuarea cercetării față de pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni, însă pe perioada anterioara lunii noiembrie 2006. Motivul a fost că investigația derulată în cauza inițială a scos la iveală faptul că activitatea lui Tarța, în calitatea de administrator al Editurii Odyseea, a fost mult mai amplă și anterioară anului 2006, aspect relevat în timpul cercetării penale de facturile fiscale ale societății.
Împotriva acestei soluții, moștenitorii drepturilor de autor au formulat o plângere către Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, deoarece au considerat ca soluția pronunțată de către procurorul care a instrumentat dosarul nu este temeinică și legală și se impune astfel desființarea acesteia. Procurorul Răcășan Cristian a motivat soluția de scoatere de sub urmărire penală prin aceea că nu poate stabili cu certitudine dacă titlurile care au fost difuzate în mod clar în perioada de referință sunt reproduceri totale sau parțiale după opere pentru care Tarța nu avea un acord cu moștenitorii. In acest sens, procuratura s-a prelevat de lipsa unui răspuns din partea COPY RO București, organism ce asigură actualizarea documentelor ce privesc operele ce formează repertoriul protejat. De asemenea, procurorul a reclamat imposibilitatea efectuării unui raport de constatare tehnico științifică din partea experților din cadrul ORDA.
Moștenitorii cer refacerea urmăririi penale
Pe de altă parte, moștenitorii reclamanți arată că din actele de urmărire penală reiese în mod clar că activitatea infracțională a lui Tarța este anterioară lunii noiembrie 2006. De asemenea, ei spun că procuratura nu poate să declare scoaterea de sub urmărirea penală din cauza lipsei unui răspuns al COPY RO, deoarece tot procuratura este cea care are pârghiile de a obliga o instituție publică să răspundă unei adrese formulate de către organele de cercetare penală.
„Organul de cercetare penală deține toate pârghiile necesare pentru a obține informațiile de care are nevoie pentru lămurirea unei stări de fapt și e obligat să le utilizeze pentru a da o soluție temeinică și legală”, arată moștenitorii drepturilor de autor.
În plus, în dosarul penal inițial a fost posibilă efectuarea unui raport de constatare tehnico-științifică prin solicitarea unei adrese către ORDA, operațiune care putea fi repetată și pentru dosarul disjuns, ținând cont că era vorba despre aceleași opere sau despre opere similare ale acelorași autori.
„Ca urmare, nu putem să nu ne întrebăm de ce în dosarul deja finalizat a fost posibilă efectuarea acestui raport, iar în prezentul dosar acesta nu s-a putut efectua, în condițiile în care avem aceleași opere, aceiași autori și doar o perioadă infracțională diferită”, arata reclamanții în plângerea lor.
Aceștia solicită refacerea urmăririi penale în dosarul disjuns, care se adresează unei perioade de timp mai ample și care presupune reproducerea și vânzarea unui număr mult mai mare de titluri. Aceștia solicită obținerea răspunsului de la COPY RO, efectuarea raportului de comparație, stabilirea cât mai exactă a datei de la care Tarța a început să stocheze operele în format electronic, obținerea de date referitoare la ofertele comerciale lansate de Tarța.
Condamnat cu suspendare
Alin Tarţa a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj pentru că a publicat, fără a plăti drepturile de autor, mai multe volume şi antologii cu operele scriitorilor români (Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, Marin Preda, Liviu Rebreanu etc.).
Înainte de condamnare, pentru a beneficia de o pedeapsă mai blândă, patronul editurilor Odyseea şi Sinapsis a recunoscut în faţa judecătorului Curţii de Apel Cluj că este vinovat de nerespectarea Legii drepturilor de autor, astfel că a fost condamnat la pedeapsa cu închisoare cu suspendare şi plata unor despăgubiri financiare către cei prejudiciaţi.
Afacere adaptată programei din licee
Alin Tarţa publica antologii literare cu operele scriitorilor români. În special, ele erau destinate liceenilor şi, de cele mai multe ori, cărţile erau vândute direct în şcolile din Transilvania, cu ajutorul profesorilor care primeau, în funcţie de vânzări, reduceri la achiziţionarea altor cărţi. După ce, timp de câţiva ani, Tarţa a prosperat în această afacere, el a mutat sediul editurii Odyseea din Cluj în Alba, pentru ca apoi firma să intre în lichidare.