Curtea de Apel Bucureşti a dat pe 16 decembrie o sentinţă în favoarea celor trei moştenitori pe linie fraternă ai Veturiei Goga, soţia scriitorului şi omului politic Octavian Goga. Prin această decizie, Curtea practic retrocedează castelul de la Ciucea, în prezent complex muzeul aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, către Mureşeanu Florin Gheorghe, Mureşeanu Eugenia şi Mureşeanu Radu Pompiliu Marius. Aceştia se judecă cu statul român din anul 2005 pentru a anula actul de donaţie al Veturiei Goga, născută Mureşanu, care îndeplinea dorinţele soţului său de a transforma casa cumpărată de la Ady Endre în muzeu.
În sentinţa civilă privind cauza cu obiectul ”anulare act nulitate absolută donaţie”, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curţii de Apel Bucureşti admite apelul celor trei, formulat în contrar cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Judeţul Cluj, prin Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi Comuna Ciucea, prin Primar. ”Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Admite în parte cererea de chemare în judecată completată şi precizată. Constată nulitatea absolută a donaţiei realizate prin Oferta de donaţie autentificată sub nr.1209 din 17.02.1966, Decizia nr.132 din data de 17.02.1966 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional Cluj, Actul de donaţie autentificat sub nr.326 din 10.06.1966 şi Decizia nr.616 din data de 23.06.1966 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular Regional Cluj. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei, în sensul respingerii capetelor de cerere vizând : – nulitatea absolută a testamentului întocmit la data de 10.06.1966 de Veturia Goga în favoarea Statului Român pentru aceleaşi bunuri obiect al donaţiei menţionate; – constatarea ineficacităţii acestui testament; – revendicarea bunurilor obiect al donaţiei menţionate şi cel privind acordarea de despăgubiri pentru bunurile care nu mai pot fi restituite, precum şi pentru alterările produse, ca neîntemeiate. Respinge cererea intimatului Judeţul Cluj de acordare a cheltuielilor de judecată aferente fazei de apel, ca nefondată. Ia act că apelanţii reclamanţi şi-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare”, arată sentinţa Curţii de Apel Bucureşti.
Au anulat donaţia, dar nu şi testamentul
Din pronunţarea Curţii, putem observa că mai există o şansă pentru Consiliul Judeţean să păstreze clădirea în care este găzduit muzeul memorial Octavian Goga. În speţă, deşi sentinţa constată nulitatea absolută a donaţiei realizate de Veturia Goga în anul 1966, luna februarie, aceasta respinge nulitatea testamentului întocmit patru luni mai târziu de aceasta, precum şi cererile care vizează revendicarea bunurilor care fac obiectul donaţiei sau acordarea de despăgubiri pentru cele care nu mai pot fi restituite. În plus, există posibilitatea de recurs, pe care Consiliul Judeţean a anunţat deja că o va lua în considerare.
Reclamanţii au promovat în 2005 la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti o acţiune pentru constatarea nulităţii absolute şi desfiinţarea donaţiei doamnei Veturia Goga, făcuta în favoarea statului roman, invocând calitatea de moştenitori legali, potrivit secretarului judeţului Cluj, Consiliu Judeţean fiind instituţia care are în administrare Muzeul Memorial Octavian Goga. Urmaşii familiei Mureşanu solicită astfel constatarea nulităţii absolute a donaţiei făcute de Veturia Goga statului român şi repunerea în posesia complexului de clădiri care au aparţinut soţiei poetului, iar pentru bunurile care nu mai pot fi restituite în natură cer despăgubiri.
Judecătoria şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Huedin, dar procesul nu a mai ajuns pe listele acestei instanţe. Şi Tribunalul Bucureşti a încercat să paseze cauza, considerând că nu intră în atribuţiile sale judecarea acesteia. În 2012, după nu mai puţin de 24 de termene de judecată, o instanţă bucureşteană a apreciat că demersul celor trei este neîntemeiat, respingând cererea de revendicare. Hotărârea nu a fost definitivă iar pretinşii urmaşi ai Veturiei Goga au înaintat apel la Curtea de Apel Bucureşti.
Reţeaua Naţională a Muzeelor: ”Povestea este cusută cu aţă albă”
Într-o reacţie publicată pe Facebook la anunţul retrocedării, Reţeaua Naţională a Muzeelor a precizat că aceasta se înscrie într-o serie nefericită a consecinţelor legii 10/2001. ”RNMR nu este de acord cu o astfel de decizie în contextul în care aici a fost vorba despre un act de donaţie al Veturiei Goga către statul comunist, în anul 1966, deci după regimul Dej (e important de ştiut). Nu este clar care au fost argumentele justiţiei şi ce tip de documentare a luat în consideraţie în momentul anularii acestui act de donaţie. Desigur, toată lumea ştie faptul că, mai ales în perioada regimului Dej, aceste acte de donaţie erau făcute mai mult cu revolverul la tâmplă, dar în această situaţie a fost vorba despre acel tip de donaţie făcut de obicei de către unul dintre proprietari (soţ sau soţie) în situaţia în care nu îşi mai permitea, din motive financiare (statul comunist le cam luase tot), să întreţină imobile foarte mari care înghiţeau resurse pe măsură. Atunci interveneau aceste donaţii condiţionate de cele mai multe ori, cum este şi acest caz, de dreptul de a locui în imobilul cu pricina până la sfârşitul vieţii sau de dorinţa de a deveni ulterior memorial etc.”, precizează RNMP, care consideră că o parte din responsabilitate o poartă şi ”avocaţii mai puţin pregătiţi pentru a se lupta cu astfel de cazuri foarte dificile şi complexe” ai instituţiilor publice, multe dintre dramele retrocedărilor de colecţii sau sedii de muzeu având şi o astfel de cauză.
Prietena lui Petru Groza
Nu numai că Veturia Goga nu a fost pusă să semneze actul de donaţie cu pistolul la tâmplă, ci aceasta a fost chiar una din privilegiaţii vremii. Era de notorietate că cea supranumită ”Văduva Naţiunii” era prietenă cu premierul Petru Groza, astfel că nu a fost niciodată nici măcar în situaţia de a nu-şi permite să întreţină clădirile luxoase moştenite de la soţul său.
Petru Groza i-a permit Veturiei Goga să păstreze castelul de la Ciucea, cu tot cu terenul amplu pe care se află acesta, şi un apartament în cea mai scumpă vilă din Bucureşti, cu intrare pe strada Armaşului. Aceasta a primit şi fonduri de la stat pentru a întreţine şi decora artistic mausoleul poetului de la Ciucea, cu un mozaic la care a lucrat, ca artizan, ani de zile, alături de profesioniste ca Nora Steriade şi Miliţa Petraşcu.
Hitler, fanul Veturiei
Într-o monografie semnată de strănepotul lui Octavian Goga, Mircea Goga, aflăm că, după moartea poetului din 1938, Veturia s-a adaptat repede noii ordini mondiale. Aceasta a devenit curând o prezenţă frecventă în anturajul lui Ion Antonescu. Autorul arată chiar că în toate deplasările dictatorului în Germania la cartierul lui Hitler Veturia însoţea delegaţia ca unul dintre translatorii oficiali. El susţine că Hitler, care i-a ascultat vocea încă de pe vremea concertelor Wagner de la Bayreuth, o aprecia considerabil, dar o stima şi pentru cunoaşterea la perfecţie a limbii germane.
După pierderea războiului de către Germania, Veturia Goga ar fi fost pe lista criminalilor de război şi ar fi unul din cei arestaţi şi implicaţi în procesul lui Ion Antonescu. Numai că cineva, din culisele puterii noi instalate la Bucureşti, după 23 august 1944, care poate fi liderul comunist Petru Groza, o scoate de pe aceste liste şi din proces, aşa încât se reîntoarce la Ciucea. Motivul ar fi, spune Mircea Goga, faptul că Veturia Goga ar fi fost cândva agent KGB.
