Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a inceput „curaţenia de toamna” in consiliile de administraţie ale instituţiilor din subordinea sa. Prin mai multe hotarari de consiliu, aleşii judeţeni au decis schimbarea componenţei consiliilor de administraţie şi au desemnat reprezentanţi preponderent din tabara USL. Acest aspect i-a nemulţumit pe membrii PDL, care au ameninţat ca vor cere dreptate in justiţie.
Mai intai, consilierii judeţeni au votat noii reprezentanţi ai instituţiei in Adunarea Generala a Acţionarilor (AGA) la fiecare din unitaţile din subordinea sa. Astfel, Calin Tuluc (PDL) va fi reprezentantul CJ in AGA la Cluj Arena, Axente Husar (PPDD) la Clujana, Remus Lapuşan (PSD) la Tetarom şi Marius Manzat (PNL) la Compania de Apa „Someş”. La acest punct de pe ordinea de zi nu au existat contestaţii, scandalul incepand cu desemnarea membrilor Consiliilor de Administraţie (CA).
Aceste proiecte de hotarare i-au nemulţumit pe consilierii PDL, care au cerut, prin liderul lor, Alexandru Coroian, scoaterea de pe ordinea de zi şi amanarea unei decizii pana cand vor avea loc negocieri cu toate grupurile de aleşi judeţeni, in speţa şi cu democrat-liberali. Prin majoritatea voturilor consilierilor din tabara USL, aceasta propunere a fost respinsa şi proiectele au fost adoptate.
Nu s-a respectat proporţia
Principala obiecţie a democrat-liberalilor se refera la faptul ca USL şi-a desemnat oamenii in majoritatea poziţiilor, fara a respecta proporţia rezultata in urma scrutinului din iunie, incalcand astfel Legea Administraţiei Publice. Numirile operate de noua majoritate a CJ au fost argumentate pe baza Ordonanţei de Guvern 109/2011, care reprezentanţii PDL susţin ca nu primeaza asupra legii organice in vigoare.
„Nu a fost nicio discuţie cu grupul de consilieri PDL şi nu se respecta prevederile legii 215/2001, care stipuleaza ca trebuie respectata proporţia de la alegeri. Ordonanţa 109/2011 reglementeaza forma prin care se fac aceste numiri şi Legea 215/2001 nu este abrogata prin aceasta ordonanţa de guvern”, a subliniat liderul grupului de consilieri judeţeni PDL, Alexandru Coroian.
Drept raspuns, vicepreşedintele CJ Ioan Oleleu i-a explicat ca actul normativ care desemneaza numirea membrilor in Consiliile de Administraţie ale instituţiilor din subordinea administraţiei judeţene este ordonanţa şi ca in acest sens s-au cerut lamuriri de la minister, dat fiind ca intre prevederile celor doua acte normative existau contradicţii. Ministerul a raspuns, potrivit lui Oleleu, ca desemnarea membrilor CA se stabileşte prin procedura specifica, reglementata de OUG 109/2011. Legea 215 este generala, dar OUG 109 prevaleaza, ar fi raspuns ministerul.
Alexandru Coroian nu a fost impresionat de acest raspuns, declarand ca ministerul nu are autoritate de a decide asupra acestui aspect, iar un memorandum nu este deasupra unei legi organice. Aurelia Cristea (PSD), membra a comisiei in care s-au discutat aceste nominalizari, a afirmat ca aceasta ordonanţa de guvern a fost data de Guvernul Boc, şi fiind act normativ special primeaza chiar in faţa unei legi organice. In plus, in comisia de selecţie au fost şi membri PDL, astfel ca toate prevederile ordonanţei au fost respectate, a ţinut sa informeze Cristea.
Unde-i lege…
Consilierii PDL considera insa ca aceasta componenţa a comisiei la care face referire Aurelia Cristea este una politica, care a luat decizii politice, beneficiind de majoritate in favoarea USL, motiv pentru care reprezentantul democrat-liberal a refuzat sa semneze procesul verbal. „Legea nu va da dreptul sa puneţi supra-majoritari pe oamenii voştri in Consiliile de Administraţie”, a spus Coroian.
Şi Steluţa Racolţa a ţinut sa-i aminteasca Aureliei Cristea cum funcţioneaza sistemul legislativ roman. „Ordonanţa de Urgenţa ne spune ce pregatire şi calitate trebuie sa aiba cei pe care ii numim in consiliile de administraţie, deci cum sa procedam atunci cand aplicam Legea 215. Asta nu inseamna ca trebuie sa inlocuim legea. Dimpotriva, imparţirea mandatelor trebuie sa se realizeze conform algoritmului politic, aşa cum s-a intamplat şi pana acum”, a spus Racolţa.
Pentru a calma spiritele, Ioan Oleleu a ţinut sa le explice consilierilor PDL ca proiectul nu se putea amana nu neaparat din cauza voinţei USL, ci din considerentul practic potrivit caruia mandatele actualilor membri ai CA-urilor ale regiilor din subordinea Consiliului Judeţean au expirat şi in absenţa acestor Consilii companiile nu pot funcţiona, mai ales ca unele dintre acestea se afla intr-o situaţie dificila.
Din nou, pedeliştii nu au fost mulţumiţi de argumentele conducerii CJ, Horaţiu Catarig subliniind ca in mandatul lui Alin Tişe proporţia s-a respectat. Acesta a reiterat intenţia democrat-liberalilor de a ataca in instanţa aceste hotarari ale CJ Cluj. „Ce vom face cand instanţa anuleaza nominalizarile facute de dumneavoastra? Nu va fi prima data cand instanţa anuleaza o Hotarare de Consiliu Judeţean, exista precedent”, a concluzionat Catarig.
Amintim ca este vorba de Consiliile de Administraţie ale Regiei Autonome de Drumuri Judeţene Cluj (RADJ), Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Cluj (RAADPP), Aeroportului Cluj-Napoca, Centrului Agro Transilvania, TETAROM, Clujana, Univers T şi Cluj Arena. Miza cea mare pentru partide o reprezinta de fapt puterea decizionala a celor din CA, care vor alege directorii regiilor, de cele mai multe ori membri sau prieteni ai formaţiunilor politice.
Diana Gabor
Lapuşan, patruns de grija Clujana
Amintim ca in cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Cluj din 11 septembrie a fost aprobat un amendament la hotararea forului privind funcţionarea fabricii Clujana, prin care numarul de membri din Consiliul de Administraţie creşte de la 3 la 9. Amendamentul a fost propus de Remus Lapuşan. In şedinţa de saptamana trecuta, acelaşi preşedinte al PSD Cluj a manifestat o grija deosebita pentru situaţia dificila in care se afla compania, cerand ca indemnizaţiile membrilor din CA sa fie de doar 500 RON, faţa de 700, cat primesc membrii consiliilor de la celelalte instituţii din subordinea CJ.
Clujana a ajuns intr-o situaţie financiara dificila dupa ce conducerile succesive ale companiei, prin management defectuos, au cauzat pierderi de bani, atat pe indemnizaţii ilegale pentru membrii conducerii, cat şi prin neincasarea facturilor. Intr-un raport remis anul acesta, Curtea de Conturi a constatat ca fostul director al fabricii de incalţaminte Clujana, Radu Ţarmure, a prejudiciat compania cu 100.000 de lei. Acesta, precum şi alţi doi directori ai companiei, ridicau bani din casieria unitaţii, fara a-i mai returna, relateaza Adevarul. De asemenea, potrivit raportului, directorii generali şi membri ai consiliului de administraţie au primit salarii şi indemnizaţii mai mari decat cele prevazute in lege.
Consilierii USL o acuza pe Steluţa Racolţa, membra in Consiliul de Administraţie al Clujana, ca a lasat aceasta situaţie sa se propage fara a o aduce in atenţia forului judeţean. Aceştia chiar au sugerat ca unul din cei cu facturi neplatite la Clujana era Racolţa şi i-au cerut sa ii indemne pe colegii sai sa-şi achite şi ei datoriile catre societate. „Va rog sa va incalţaţi şi dumneavoastra numai de la Clujana. Eu am cumparat incalţaminte de 100 de milioane şi am achitat toţi banii”, a raspuns Racolţa.
„In acest caz, sa va achitaţi şi loturile de incalţaminte luate pentru campanie. Ştiu ca pentru unii dintre dumneavoastra e ceva nou, dar e o afirmaţie pe care mi-o asum şi despre care veţi afla mai multe in curand”, a declarat Ioan Oleleu. Consilierii PDL au sugerat din nou ca cea mai sigura soluţie pentru a rezolva problema este apelarea la instanţe. Noua conducere poate sa dea in judecata pe toţi cei restanţi la plata ca sa-şi recupereze banii, considera aceştia.
