Anul trecut, cand PDL propunea reorganizarea administrativ-teritoriala a ţarii, Victor Ponta era unul din cei mai mari critici ai acestei iniţiative. Aflat acum in scaunul de prim-ministru, acesta a inceput sa inţeleaga ca unul din motivele pentru care nu am fost in stare sa atragem decat 10% din fondurile europene are de-a face şi cu organizarea stufoasa a structurilor teritoriale şi o da intoarsa: in 2013 vrea sa realizeze regionalizarea Romaniei.

Chiar daca a tunat şi a fulgerat impotriva iniţiativei de regionalizare a Romaniei lansata de guvernele PDL, Victor Ponta se arata dispus sa ia in discuţie aceasta perspectiva anul viitor, potrivit unei declaraţii recente. Aflat la Targu Mureş, Ponta a declarat ca susţine forma in care este acum imparţita Romania, dar daca va exista o propunere mai buna aceasta va fi discutata.
„Despre viitoarea imparţire pe regiuni a Romaniei, opinia Guvernului pe care il conduc şi a USL o ştiţi foarte bine, 2013 trebuie sa fie anul in care facem regiuni, judeţele raman, nu se desfiinţeaza, dar facem regiuni, noi propunem cele opt actuale. Daca exista o propunere mai buna, la anul, suntem gata sa o discutam”, a afirmat premierul.
Regionalizarea este esenţiala in primul rand deoarece ar elimina in parte ineficienţa absorbirii de fonduri europene, datorata structurilor birocratice stufoase din Romania, dar şi dimensiunii reduse a zonelor administrative, care limiteaza accesul la finanţarea de care ar beneficia o regiune mai extinsa.  Modelul european prevede regiuni politico-administrative de dimensiuni mai mari, pe care le ia in considerare in cadrul programelor de corectare a disparitaţilor economice din cadrul Uniunii.

„Cea mai importanta reforma din 1968”

In vara, prim-ministrul a mai adus in discuţie subiectul, subliniind ca intenţia USL este de a pastra cele opt regiuni economice de dezvoltare actuale, insa aceasta „nu e batuta in cuie, iar in 2013, dupa terminarea campaniei, este obligaţia tuturor, inclusiv a UDMR, de a participa la efortul de reorganizare administrativ-teritoriala a ţarii”.
Victor Ponta considera ca reforma administrativ-teritoriala care ar urma sa fie realizata anul viitor, va fi “prima reforma importanta de dupa anul 1968”. „De cand am ajuns premier nu m-am razgandit. Bucureştiul are prea multe pareri, iar eu nu cred ca este normal ca un primar din Salaj, de exemplu, sa vina la Bucureşti pentru a semna o hartie. La Bucureşti trebuie sa ţinem politica externa, apararea, justiţia, dar toate celelalte lucruri care nu ţin de Guvernul central trebuie sa mearga la autoritaţile locale”, a declarat Victor Ponta, la Adunarea Generala a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din Romania.
De altfel, termenul propus de Victor Ponta este unul realist. La inceputul anului trecut, fostul ministru al Dezvoltarii Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a declarat ca imparţirea pe regiuni a teritoriului Romaniei va fi implementata abia in 2013. “Pana in 2013 nu se va face o reimparţire a Romaniei in regiuni şi va trebui ca abordarea noastra sa fie una pragmatica. Este vorba şi de considerente istorice, economice. Dar din punctul de vedere al ministerului aceasta reimparţire, care credem ca va fi necesara, trebuie sa aiba ca prim scop o mai mare eficienţa şi o implicare mai directa asupra unei mai bune absorbţii a fondurilor europene in urmatoarea perioada”, a spus Udrea.

Ce a propus PDL

In vara anului trecut, PDL pregatea asumarea raspunderii pe proiectul de regionalizare prin care Romania era reorganizata in 8 regiuni. Premierul de atunci, Emil Boc, a declarat ca reimparţirea administrativ-teritoriala a ţarii este o stringenţa impusa de Uniunea Europeana. De asemenea, secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a aratat ca unul din motivele pentru care Executivul doreşte regionalizarea ţine de eficientizarea absorbţiei fondurilor europene, capitol la care Romania este codaşa.
„Credem ca o ţara cu opt judeţe pe cele opt regiuni de dezvoltare economica ce sunt deja consacrate, chiar daca ele nu au personalitate juridica, va reuşi ca, in perioada 2012-2013-2014, cand Romania mai are inca zece miliarde de euro de absorbit de la UE, sa se ridice gradul de absorbţie a fondurilor, sa creasca calitatea strategiilor şi a lucrarilor de dezvoltare zonala şi regionala. E un proiect extrem de ambiţios şi care, daca intr-adevar se va realiza şi actuala majoritate se va plia pe el şi-l va susţine, va produce o modificare de fond in viaţa de zi cu zi a Romaniei”, a declarat Ioan Oltean.
Pana la aplicarea unui astfel de proiect legislativ, insa, va fi nevoie de schimbarea mai multor acte normative şi chiar de modificari aduse Legii Fundamentale, prin care noile regiuni sa fie recunoscute ca unitaţi administrativ-teritoriale cu drepturi depline.

Adio, MDRT!

Schimbarea organizarii administrativ-teritoriale implica şi o reforma constituţionala, astfel incat noile regiuni sa primeasca recunoaştere in Legea Fundamentala. „Regiunile trebuie sa primeasca recunoaştere in Constituţie, pastrand judeţele actuale. Chiar cred ca judeţele actuale trebuie sa ramana. Regiunile vor fi deasupra. Asta nu inseamna mai multa birocraţie. 1 ianuarie 2014, atunci cand incepem noul exerciţiu financiar, trebuie sa ne gaseasca cu regiuni, cu un singur minister pentru acestea. Nu prea inţeleg rolul Ministerului Dezvoltarii Regionale daca vom avea regiuni”, a spus prim-ministrul Ponta, citat de Agerpres.
Şeful Executivului a recunoscut ca descentralizarea nu a avut pana acum in vedere şi partea financiara in perspectiva regionalizarii, urmand sa se ia in calcul impunerea unui plafon de indatorare pentru autoritaţile judeţene. „Trebuie sa avem grija şi sa invaţam din experienţa altora, de exemplu Spania, sa nu transferam deficitele pe regiuni, iar acestea sa fie ingropate in datorii. Am discutat ieri  privind un plafon de indatorare, fiindca mulţi dintre voi (preşedinţi ai consiliilor judeţene – n.r.) aveţi datorii acum. Este profund incorect. Aţi moştenit doar datorii pentru bani care nu au ajuns decat la prietenii şmecheri al celor care au facut imprumuturile. Trebuie sa facem aceste datorii sustenabile”, a spus primul-ministru.

Diana Gabor

Variante peste variante

Cu toate acestea, au existat mai multe propuneri şi chiar iniţiative parlamentare care veneau cu o varianta sau alta. O propunere legislativa pentru modificarea şi completarea Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania a fost discutata in Parlament anul trecut. Aceasta constituie 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, unitaţi administrative fara statut juridic. Potrivit propunerii legislative, Cluj-Napoca ar putea forma o regiune alaturi de judeţele Bistriţa-Nasaud şi Maramureş. Aceasta imparţire in regiuni a fost trimise spre incadrare in clasificarea NUTS 1 şi 2 la Comisia Europeana, necesara pentru ca unitaţile de dezvoltare sa fie luate in considerare la atribuirea de fonduri comunitare.
Anul trecut, şi conducerea Consiliului de Dezvoltare Regionala de Nord-Vest a decis sa iniţieze un proiect legislativ de regionalizare a Romaniei. Consiliul, dominat de preşedinţii consiliilor judeţene Cluj, Salaj, Bistriţa-Nasaud, Bihor, Satu Mare şi Maramureş, urma sa promoveze proiectul in cadrul procedurii de revizuire a Constituţiei, anunţat de preşedintele Traian Basescu in campania electorala.

UDMR vrea maghiarime compacta

UDMR s-a opus variantei propuse de PDL anul trecut. Marko Bela, preşedintele UDMR de atunci, a explicat ca, prin adoptarea acestei legi, etnia maghiara şi-ar pierde majoritatea deţinuta in judeţele Harghita şi Covasna, iar regiunile vor fi prea mari pentru a fi funcţionale. „Nu suntem de acord ca zona unde tradiţional traiesc maghiarii sa fie diluata intr-o astfel de regiune extrem de mare”, a declarat Marko Bela.
Victor Ponta a venit cu o varianta mai pe placul maghiarilor. Acesta a sugerat in luna iulie, in cadrul unei vizite realizate in Secuime, ca una din regiunile pe care le propune proiectul USL pentru reorganizarea teritoriala a ţarii este formata din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, aşa cum prevad actualele regiuni de dezvoltare.
„Daca vrem sa atragem mai mulţi bani europeni, trebui sa fie rezolvata aceasta chestiune a regionalizarii. Din ce ştiu eu, şi din discursul lor public de pana acum, USL prefera sa mearga pe regiunile de dezvoltare de acum. UDMR are o varianta a ei, in care Harghita, Covasna şi Mureşul formeaza o regiune, la fel Bihorul, Satu Mare şi Salajul. Fezabil sau nu, acesta este proiectul UDMR”, a declarat Eckstein Kovacs Peter pentru Gazeta de Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.