Subiectul regionalizării Romăniei revine în actualitate. El a fost o falsă dezbatere regizată de partidele care se aflau în Guvern în perioada 2012-2014. După desființarea alianței de atunci dintre social-democrați și liberali a dispărut și această ‘’mare necesitate’’ pentru poporul român. Totuși a fost un subiect care a atras atenția, sau mai bine zis a distras atenția de la alte lucruri mai grave. Guvernanții se prefăceau că sunt ocupați 24 din 24 de ore cu eficientizarea sistemului administrativ din România, în speță înlocuirea județelor cu anumite  regiuni. De ce se revine acum la acest subiect?

Înainte de toate este un subiect cu ajutorul căruia persoana ce-l propune poate atrange atenție la nivel național. Cu alte cuvinte nu este o temă doar de interes local, doar pentru Cluj, sau regional, doar pentru Transilvania. Nu! Este un subiect care interesează pe toată lumea, indiferent de regiune, de județ sau de oraș. Desigur se pot aduce argumente pro sau contra. Însă, să nu uităm că urmează alegeri în 2024. Nu orice aleger ci locale, parlamentare, euro-parlamentare și mai ales prezidențiale. În consecință, partidele își mobilizează deja simpatizanții/alegătorii cu false teme de discuție. Este hilar ceea ce se întâmplă! De ce? Deoarece într-un stat în care infrastructura feroviară și rutieră lasă de dorit, sistemul de educație și sănătate sunt de mult depășite de provocările anului 2021, iar calitatea vieții nu este tocmai cea mai bună, exact în acest context oamenii politici se joacă cu reorganizare și redesenarea hărții administrative a României.

Argumentele Primarului Clujului:

  1. România nu are regiunea în Constituție, avem regiuni ca ONG -uri. Soluția este modificarea Constituției, de a introduce regiunea în Constituție. S-a încercat în 2014, sa ajuns la Curtea Constituțională pentru că a fost greșit formulată și a căzut. În 2011, ca premier, Emil Boc a  încercat comasarea județelor și crede încă în ea. România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că  îndeplinește criteriile de populație, cu excepția Sucevei, care are peste 800 de mii de locuitori. Județele noastre nu se califică la dimensiunea definiției de regiune în UE. Pentru asta trebuie să comasăm județele.
  •  A încercat comasarea în 16 județe, de fapt erau 13, plus trei. Ultimele trei erau Harghita, Covasna și Mureș, pentru că UDMR nu dorise sub nicio formă ca aceste județe să facă parte din alte zone și să își piardă majoritatea. Le-am oferit ultima soluție și să rămână la aceste județe distincte și să le comasăm pe celelalte. Nici acolo UDMR -ul nu a fost de acord și proiectul de regionalizare, pe care l-am avut pe masă, s-a oprit.
  • Emil Boc crede  că e mai ușor să comprimi județele prin lege, decât să modifici Constituția cu două treimi și cu greutățile facerii.
  • Ultimul argument adus este desființarea presupusului sistem clientelar, care din 1968 domină viața politică  de 55 de ani practic.  În județe pe lângă primării sunt Poliție, servicii de cadastru, carte funciară, sistem care și-au clădit mici clici. O dată acestea rupte, să ne gândim cum ar respira România prin distrugerea acestui sistem clientelar, construit în atâția amar de ani”, a declarat primarul Emil Boc, la o discuție despre ”Reforma administrativ teritorială a statului, între deziderat (tehnic) și pragmatism (politic)”, organizată de ICDE în parteneriat cu Expert Forum.

Desigur toate argumentele sunt pertinente. Însă, dacă opinia publică este orbită de această nouă discuție, atuci se poate întâmpla următorul fenomen:

  1. Se discută despre regionalizare fără a se mai discuta despre administrația ineficientă de la Cluj.
  2. Se discută despre atragere de fonduri pentru regiuni, în timp ce la Cluj se pierde din vedere că proiecte precum metroul și Noua Cetățuie încă nu au fonduri certe.
  3. Se discută despre comasarea județelor în timp ce la nivel local, unde datorită dezvoltării pieței imobiliare are loc comasarea practic a satelor de lângă Cluj în zona metropolitană a Clujului fără a exista dezvoltarea infrastructurii pe măsura populării zonei. Adică, luați exemplu concret al șoselei de legătură Baciu-Cluj care la intrarea în oraș are o singură bandă pe sens iar la orele de vârf ajungi mai repede pe jos în oraș decât cu mașina sau autobuzul.
  4. Se discută despre faptul că județele nu au suficientă populație pentru  a atrage fonduri, însă nu se discută despre faptul că aceleași județe sau viitorele regiuni sunt depopulate prin mișcarea de emigrare masivă.
  5. Se discută din nou despre cele trei județe cu populație maghiară semnificativă: Harghita, Covasna, Mureș fără a se discuta de importanța păstrării identității regionale a acestor comunități.
  6. Se discută despre un sistem clientelar vechi de 55 de ani. Însă cei care condamnă acest sistem nu sunt ei îșiși produsul, emanația lui, trecând de la un partid la altul, de la putere în opoziție și după înapoi la putere schimbând alianțe și partide bazate tocmai pe acest sistem clientelar?! Cu alte cuvinte, cu această ‘’regionalizare’’ , noi  avem sentimentul că primim sfaturi despre păr lung, frumos și sănătos tocmai de la un chel.

1 COMENTARIU

  1. În loc de a se ocupa de administrație, unii aleg propaganda de a încurca, dacă nu pot sau nu știu ori nu vor a ajuta, trăgând peste decenii vorba de a ține pe cei neinteresați mereu preocupați de false agende induse ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here