Pandemia de coronavirus reprezintă un șoc major pentru economii, în Uniunea Europeană și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socio-economic. În ciuda răspunsului politic rapid și amplu, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, specialiștii consideră că economia va cunoaște anul acesta o recesiune de proporții istorice. Odată ce datele PIB pentru anul curent au devenit disponibile, a fost facil de remarcat faptul că scăderile economiei sunt profunde.
Șocul resimțit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producției în 2020 (de la -4¼ % în Polonia la -9¾ % în Grecia), cât și capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o țară la alta. Având în vedere interdependența economiilor din UE, dinamica redresării din fiecare stat membru va afecta în același timp și capacitatea de redresare a altor state membre.
Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producția industrială, investițiile, comerțul, fluxurile de capital și lanțurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunță ar trebui să pregătească terenul pentru redresare. Cu toate acestea, nu se așteaptă o recuperare în urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE înainte de sfârșitul anului 2021.
Se preconizează că șomajul se va accentua
Cu toate că sistemele de șomaj parțial, subvențiile salariale și sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecințe grave asupra pieței forței de muncă, consideră specialiștii.
În UE, se estimează că rata șomajului va crește de la 6,7% în 2019 la 9% în 2020 și apoi va scădea la aproximativ 8% în 2021. Rata șomajului în România a ajuns la 5,4% în luna iulie. E o creștere de aproape un sfert față de începutul anului, ceea ce indică o deteriorare vizibilă. Pentru viitor, majoritatea economiștilor preconizează un șomaj care se poate duce doar puțin peste 7% în România.
Criza 2020 vs. alte crize economice
Ce este diferit la nivelul crizei economice a anului 2020 față de celelalte crize economice, potrivit datelor disponibile, este faptul că remedierile au început din luna mai. Trebuie menționat totuși că, potrivit specialiștilor, această remediere se consideră că va fi afectată și va încetini semnificativ.
Activitatea economică ar reuși să își revină, ultimele date publicate de către Fondul Monetar Internațional relevă optimism.
Noi estimări pentru economia românească
Prognoza Fondului Monetar Internațional în privința economiei românești este mai optimistă decât cea a Băncii Mondiale, care săptămâna trecută preconiza o scădere de 5,7%.
FMI se așteaptă la un deficit de cont curent de 5,3% din PIB, o inflație de 2,9% și o rată a șomajului de 7,9%. În prognoza de primăvară, deficitul era estimat la 5,5% din PIB, rata inflației la 2,2%, iar șomajul la 10%.
Pentru anul viitor, Fondul Monetar estimează o creștere a economiei românești de 4,6%, cu 0,5% mai mult față de prognoza anterioară.
Un economist clujean, care a dorit să rămână anonim, a declarat pentru Gazeta de Cluj:
“Eu personal nu cred că va avea loc o scădere drastică a economiei. Nu va fi prea mare sau nu va fi aproape deloc. Comerțul în România, spre exemplu, a rezistat fantastic! Față de precedenta criză, toate au crescut. Și în privința sectorului alimentar au fost înregistrate creșteri pentru că lumea a cumpărat, astfel au câștigat mai bine. Electrocasnicele, mobila, electronicele au înregistrat și ele creșteri, lucru care nu s-au întâmplat la ultima criză.
Chiar dacă au fost și sectoare care au scăzut – industria, afacerile cu restauranele, hotelurile, agricultura, deși aceasta oricum scădea și fără pandemie, din cauza secetei – și chiar dacă par multe, în realitate restul serviciilor, amintesc de domeniul IT și de domeniul construcțiilor, au înregistrat creșteri.
Nu sunt bancher, iar în acest context îmi permit să fiu optimist. Părerea mea personală e că lucrurile nu stau chiar așa rău.”
Care este prognoza economică mondială
Fondul Monetar Internaţional a estimat marţi o scădere a economiei mondiale de 4,4% în 2020, cu opt zecimi mai mică faţă de declinul de 5,2% calculat în iunie, datorită puternicei recuperări a Chinei, care va fi unica mare economie ce va creşte (1,9%), şi masivelor stimulente fiscale şi monetare stabilite în contextul pandemiei.
Aceste opt zecimi de îmbunătăţire, conform Perspectivelor Economice Globale ale FMI, se datorează şi importantei recuperări a economiei americane, pentru care noua estimare este de – 4,3%, faţă de – 8%, nivel estimat în iunie.
„Preconizăm în 2020 o recesiune mai puţin severă decât estimasem în iunie, dar încă puternică. În pofida faptului că economia mondială se recuperează, urcuşul va fi lung, dezechilibrat şi incert”, a afirmat Gita Gopinath, economist şef al FMI, în prezentarea raportului.
China va creşte cu 1,9 % anul acesta, faţă de 1% nivel anticipat în iunie, în timp ce SUA va înregistra o scădere a PIB de 4,3% (cu 3,7% mai puţin faţă de estimarea din urmă cu patru luni).
Cum a luat naștere criza economică a anului 2020
Crizele din 2008-2010 au fost semnificative la nivel național. Criza din anul 2008 nu este similară cu cea din anul 2010, însă recesiunile economice au o periodicitate de aproximativ 10-12 ani, astfel încât o recesiune economică ce are o amplitudine mult mai mică decât criza economică era prevăzută să înceapă la sfârșitul anului 2019, începutul anului 2020.
De altfel, datele din 2019 indicau o prăbușire constantă, lunară, a sectorului auto, ceea ce indică începerea unei recesiuni economice. Suprapunerea crizei sanitare peste acest început de recesiune economică s-a transformat într-o veritabilă criză economică.
Deși datele indică o creștere rapidă în lunile mai, iunie, iulie, acestea sunt cu mult sub realizările din lunile corespunzătoare din anul anterior, ceea ce indică în continuare că ne aflăm în regres economic, în niciun caz în creștere economică.
Dacă se dorește previzionarea activității economice în lunile următoare, trebuie să o corelăm cu previziunile crizei sanitare, mai exact, să aplicăm șablonul infecțiilor din ultima pandemie mondială, respectiv 1918-1920. Astfel, al doilea val de infectări al gripei spaniole din 1918, a avut loc în toamna anului 1918 și a avut un efect devastator asupra oamenilor, ceea ce indică și pandemia din această toamnă, respectiv un val uriaș de infectări, care se vor traduce în economie negreșit și se va remarca astfel o scădere galopantă a acesteia.
De altfel, introducerea noțiunii de distanțare socială conduce la o scădere dramatică a consumului și, implicit, la scăderea producției. Datele din retail arată scăderi drastice ale vânzărilor de circa 60% față de lunile anului trecut.
Ce spun antreprenorii români
Pandemia de coronavirus a afectat în mod semnificativ mediul de afaceri românesc, unul și așa fragil.
Potrivit rezultatelor unui barometru realizat de compania de consultanță Frames la comanda Sierra Quadrant, în perioada 10-20 septembrie, cei mai mulți dintre cei 1.850 de respondenți privesc cu îngrijorare la perspectivele business-ului pe care îl reprezintă.
Întrebați în ce măsură pandemia le-a influențat business-ul, 72% au declarat că provocările economice generate de covid i-au afectat în mare măsură, 21% într-o oarecare măsură, în timp ce numai 7% s-au declarat ,,imuni’’ la efectele negative ale crizei.
Cei mai mulți respondenți (59%) au reclamat scăderea business-ului cu peste 50 de procente. 13% s-au confruntat cu o diminuare a afacerilor cuprinsă între 20 – 50%, iar 18% au marcat scăderea încasărilor cu procente de până în 20%. Numai 7% au afirmat că cifra de afaceri nu le-a fost afectată, în timp ce 12% au evitat să răspundă.
Care au fost cele mai mari probleme?
Potrivit barometrului Frames & Sierra Quadrant, scăderea vânzărilor s-a aflat în prim-plan, menționată de 61% dintre managerii chestionați. Pe locul secund s-a situat neîncasarea facturilor (24%), urmată de alte probleme precum închiderea activității, pe fondul shut-down-ului din pandemie.
Întrebați ce măsuri au luat sau vor să ia pentru a-și proteja business-ul în contextul pandemiei, 67% au indicat ,,restructurarea afacerilor’’ drept principală măsură, în timp ce numai 16% au declarat că nu vor lua măsuri suplimentare. 17% au evitat să ofere un răspuns.
Principalele măsuri de restructurare vizate de manageri vizează reconfigurarea ofertelor (43%), reducerea creditului furnizor (29%), scăderea cheltuielilor de funcționare (23%), reduceri de personal (16%) și digitalizarea activităților companiilor (12%).
Întrebați ce ar face dacă afacerea pe care o conduc sau o reprezintă ar intra în dificultate, peste 70% dintre manageri au indicat că ar apela la insolvență sau concordat preventiv. Specialiștii estimează că multe firme vor închide porțile în următoarele șase luni.
Ce schimbări a suferit industria românească
De asemenea, industria românească a pierdut 14% în volum și 11,6% în cifra de afaceri, în primele opt luni ale anului. În august, industria prelucrătoare a reintrat pe scădere, iar comenzile noi au fost și mai mici.
În luna august 2020, producţia industrială a scăzut (ca volum) faţă de luna precedentă cu 10,5% (serie brută) şi a crescut cu 3,9% (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare). Încasările (cifra de afaceri) au scăzut cu 10,7% față de luna iulie 2020.
Faţă de aceeași lună din 2019, în august 2020 producţia industrială a fost mai mică cu 4,3% (serie brută), iar cifra de afaceri (nominală) a scăzut cu 3%.
În primele opt luni din 2020, producţia industrială a scăzut cu 13,7% (serie brută), iar încasările au fost mai mici cu 11,6%.
Deși industria extractivă este cea mai afectată, fiind în scădere permanentă din octombrie 2019, industria prelucrătoare (exportatoare) a avut o frână mai puternică în luna august 2020, pe fondul încetinirii recuperării după carantinele din Europa, principala piață de desfacere a industrie românești. Cum comenzile noi au continuat să scadă și în august, este posibil ca frânarea industriei să continue și în lunile următoare.
În acest context, dacă analizăm situația luând în calcul întregul tablou, suntem departe de a ieși din criza economică ce a început în primăvara acestui an.
Marile pandemii istorice ale ultimului mileniu au fost asociate cu reveniri economice dificile. Statisticile indică faptul că pandemiile sunt urmate de perioade de recuperare economică ce se întind pe durata mai multor decenii din cauza oportunităților de investiții mici, cauzate probabil de excesul de muncitori per unitate capital și/sau din cauza dorinței sporite a populației de a economisi, sunt de părere specialiștii. În orice caz, dacă și în cazul pandemiei de coronavirus lucrurile vor sta la fel, atunci traiectoria economiei va fi cu siguranță foarte diferită de ceea ce se preconiza cel puțin acum câteva luni de zile.
Există totuși câteva teme la care dacă ne raportăm, observăm că în cazul pandemiei de Covid-19 lucrurile ar putea sta puțin diferit. Vorbim în acest caz de o rată a mortalității mai scăzută față de alte pandemii, dar momentan încă ne aflăm în plin val de infectare covid, așadar consider că este prematur să ne afirmăm concret în acest sens. În al doilea rând, în cazul pandemiei de coronavirus vorbim de o mortalitate cu un procent ridicat în cazul vârstnicilor care suferă și de alte comorbidități și nu ne confruntăm cu mortalitate ridicată în rândul tinerilor, așadar analizele demografice ar putea suferi modificări. În al treilea rând, investițiile financiare în lupta cu coronavirus presupun în același timp o creștere a datoriei publice, economiile naționale scăzând simultan.
