Va fi pus Traian Băsescu sub urmărire penală?

Săptămâna trecută, magistrații Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiție (PÎCCJ) au primit ultimul set de documente (dosarul nr. 550/P/2018) referitoare la o afacere care a prejudiciat statul român cu circa 100 milioane euro, scrie cotidianul.ro.

Personajele principale ale acestui dosar stufos sunt fostul președinte al României Traian Băsescu și omul de afaceri Cătălin Năstase, acesta din urmă fiind și autorul plângerilor penale în urma cărora s-a întocmit lucrarea. Din actele depuse de Năstase reiese că fostul primar al Capitalei Traian Băsescu, împreună cu un grup de subordonați și complici, ar fi retrocedat ilegal o suprafață uriașă de teren în nordul Bucureștiului, situată chiar pe magistralele de apă potabilă. Astfel, pe lângă prejudiciul adus statului și unor persoane private, fostul primar ar fi pus în pericol sănătatea și viața bucureștenilor.

Pe scurt, cu circa un an în urmă (12 iunie 2017), instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, decidea că, „în baza art. 335 Cod procedură penală, va constata legalitatea și temeinicia Ordonanței nr. 22/II-2/2017 din 06 martie 2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, prin care s-a dispus infirmarea parțială a Ordonanței nr. 149/P/2016 din 18 noiembrie 2016 cu privire la dispunerea soluței de clasare a cauzei privind plângerea formulată de Năstase Cătălin împotriva lui Traian Băsescu sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod penal raportat la art. 309 Cod penal și infracțiunea prevăzută de art. 367 Cod penal și redeschiderea urmăririi penale în cauză“ – încheierea nr. 337, dosar nr. 7946/3/2017.

Pentru că Traian Băsescu a fost înalt demnitar, cauza a fost declinată către magistrații PÎCCJ, care urma să efectueze cercetările în noul dosar format nr. 550/P/2018. Lucrurile sunt mai complicate, senatorul PMP Traian Băsescu neputând fi pus sub urmărire penală fără avizul actualului președinte al țării, Klaus Iohannis. Mai multe amănunte puteți găsi în documentele atașate.

Prejudiciu de 100 milioane euro

La data de 29.01.2015, omul de afaceri Cătălin Năstase a formulat o plângere penală atât împotriva lui Traian Băsescu și a subordonaților acestuia (din vremea când Băsescu era primar al Capitalei), Stănescu Dumitru, Iordache Adrian, Cristina Setran, Luminița Mihuț, Gabriela Enache, cât și împotriva complicilor Puzdrea Andreea Ruxandra, Puzdrea Dumitru, Puzdrea Iozefina Mihaela, Isăilă Mihai, Zapisescu Dan Ștefan Octav, Bulearcă Alexandru, Cherecheș Lucia, Tăbăcaru Adrian și Tăbăcaru Elena, acuzându-i de săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, spălare de bani, înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals.

Năstase menționa în plângerea sa că cei de mai sus au cauzat statului român un prejudiciu în cuantum de l00 milioane euro. Astfel, Năstase arăta că, în perioada când îndeplinea funcția de primar general al municipiului București, Traian Băsescu, împreună cu subordonații lui (Dumitru Stănescu, Adrian Iordache, Cristina Setran, Luminița Mihuț, Gabriela Enache), a restituit, în natură, numiților Isăilă Mihai și Stoicesco Helene Yvonne Josephine, terenul situat în București, sector 1, fosta moșie Băneasa – Dămăroaia, lotul 35 – Bdul Poligrafiei, fără număr, în suprafață totală de 24.685 mp și terenul aferent utilităților 832 mp, așa cum rezultă din Decizia nr. 885/ 12.03.2003. Angajații Primăriei Municipiului București, menționați mai sus, ar fi fost numiți membri în comisiile de restituire a terenurilor de către Traian Băsescu, fiindu-i apropiați. Năstase susține că Traian Băsescu i-ar fi restituit numitului Isăilă Mihai și terenul în suprafață de 11.989 mp, ce constituia lotul 35B, din fosta moșie Băneasa – Dămăroaia, terenuri a căror înstrăinare ulterioară a produs statului un prejudiciu imens. Cei menționați au permis și complicilor să săvârșească infracțiunea de evaziune fiscală, prin neachitarea impozitelor pe tranzacție datorate conform legii. Prejudiciul statului se concretizează, de asemenea, și în neîncasarea de către acesta a potențialelor sume provenite din exploatarea terenurilor.

A pus în pericol viața și sănătatea bucureștenilor

În plângere se arată că Traian Băsescu a pus mai presus de orice interesul său personal, riscând sănătatea și viața cetățenilor municipiului București. Acesta a restituit terenurile fără a verifica situația lor juridică și dacă sunt traversate de conducte subterane. Este de notorietate că pe sub terenurile respective trece o magistrală de apă care alimentează nordul municipiului București, iar în cazul în care aceasta ar fi avariată, Capitala ar fi inundată. De-a lungul timpului, nici Traian Băsescu, nici Viorel Lis sau Sorin Oprescu, cât au fost primari, nu au făcut niciun demers pentru a proteja această magistrală, ci, din contră, au permis afaceristului Dumitru Puzdrea să construiască pe terenul traversat de magistrala de apă un bloc, la o distanţă de aproximativ 5 metri de aceasta. Blocul a fost ridicat fără proiect și fără autorizație. Terenul în cauză nu a fost expropriat pentru utilitate publică, pentru protecția bucureștenilor. În realitate, numiților Isăilă Mihai și Stoicesco Helene Yvonne Josephine le-a fost restituit nu numai terenul, fosta moșie Băneasa – Dămăroaia, ci și terenul aparținând Hipodromului Băneasa, care a fost în proprietatea Jockey Club România. Năstase a mai arătat că, așa cum rezultă din planurile cadastrale din 1932 şi 1938 și cel actualizat în urma suprapunerilor, moșia Băneasa – Dămăroaia este despărțită de Hipodromul Băneasa, actualmente Casa Presei Libere, Hotel Parc etc., şi de o cale ferată, care este marcată chiar și pe planurile din 1932.

Cu alte cuvinte, terenurile în discuție nu făceau parte din moșia Băneasa – Dămăroaia, ci reprezentau o parte a Hipodromului Băneasa și nu au fost vreodată în proprietatea pârâților Zapisescu și Isăilă. Aceștia au înstrăinat ulterior bunuri imobile, pe care nu le-au deținut niciodată în proprietate.

Proprietari prin acte declarative de drepturi

Succesorii lui Constantin Stoicescu, respectiv Isăilă Mihai și Zapisescu Dan Ștefan Octav, au promovat acțiune în justiție prin care solicitau revendicarea moșiei Băneasa – Dămăroaia, arătând că aceasta, potrivit unor testamente, a fost lăsată moștenire de către Constantin Stoicescu urmașilor săi. Moștenitorii lui Constantin Stoicescu nu au putut face dovada dreptului de proprietate asupra moșiei Băneasa – Dămăroaia. În dosarul civil nr. 4996/1999 al Tribunalului București, Secția a IV-a Civilă, aceștia au încercat să facă dovada dreptului de proprietate, nu cu acte constitutive de drepturi, ci prin acte declarative de drepturi, respectiv hotărâri judecătorești, testament și procese-verbale de preluare în proprietatea statului, invocând astfel o prezumție de proprietate. Tribunalul București a admis acțiunea de revendicare. Curtea de Apel București a admis apelul și a respins acțiunea pe fond, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 791/3 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 5370/2002, a admis recursul declarat de intervenientă în interes propriu, Facultatea de Drept București, și a obligat Statul Român să retrocedeze cota de 3/8 din imobilul situat în Șos. Străulești, nr. 2, în suprafață de 35.016 mp, teren plus construcții aferente, asa cum au fost individualizate în raportul de expertiză tehnică întocmit de inginerul Popescu Ioan, raport care se găsește în dosarul civil nr. 4996/1999 al Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă, și a respins recursul declarat de succesorii lui C. Stoicescu. În cadrul dosarului de fond s-au efectuat expertize topo, prin care s-a identificat moșia Dămăroaia – Băneasa, ocazie cu care s-au întocmit planuri topo.

Citește mai mult pe cotidianul.ro