Senatul începe luni prima sesiune ordinară a anului 2016 şi penultima a legislaturii 2012-2016, având în componenţă 165 de senatori. 

Ca la începutul fiecărei sesiuni ordinare, va fi aleasă noua componenţă a Biroului permanent. Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate se anunţă plenului Senatului de către liderii grupurilor parlamentare, lista candidaţilor propuşi fiind supusă în întregime votului senatorilor. Noul Birou permanent se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

***

La nivel de grupuri parlamentare, noutatea acestei sesiuni o constituie faptul că cei 21 de senatori ai UNPR se vor desprinde de grupul senatorial al PSD, urmând să formeze un grup parlamentar de sine stătător. Totuşi, grupul senatorilor social-democraţi, avându-l ca lider începând din sesiunea trecută pe Mihai Fifor, rămâne grupul cu cea mai mare pondere – 60 de membri (după constituirea grupului UNPR). 

Al doilea grup ca reprezentare în Senat este grupul PNL, condus de Ion Popa şi constituit din 58 de senatori. Grupul liberal-conservator ALDE, condus până în prezent de Dumitru Pelican, numără 13 senatori, iar grupul UDMR, cu un nou lider din sesiunea trecută, Tanczos Barna, este constituit din opt senatori. Cinci senatori sunt fără apartenenţă la grupurile parlamentare.

Conducerea fiecărui grup parlamentar poate suferi modificări, acestea fiind anunţate în plen, la început de sesiune.

***

Această sesiune începe pentru senatorul Gabriel Oprea sub semnul solicitării Justiţiei pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale. Misiunea senatorilor pare însă a fi una uşoară întrucât acesta le-a cerut colegilor săi să voteze cererea de urmărire penală transmisă de DNA, pe motiv că nu ar trebui prelungită perioada necesară stabilirii adevărului. Solicitarea Justiţiei în cazul fostului vicepremier pentru Securitate Naţională şi ministru al Afacerilor Interne este în legătură cu săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul în perioada în care a deţinut funcţia ministerială.

Dosarul urmează să fie analizat în prima săptămână de activitate parlamentară, în Comisia juridică a Senatului, Gabriel Oprea urmând să fie invitat să studieze documentele care îl vizează şi să prezinte senatorilor jurişti punctul său de vedere. Avizul Comisiei juridice va fi, ulterior, înaintat Biroului permanent şi plenului Senatului. 

Tot în prima săptămână a sesiunii februarie-iunie 2016, senatorii jurişti se vor pronunţa cu privire la propunerea de act normativ a Cristianei Anghel referitoare la completarea Codului penal prin aplicarea de sancţiuni în cazul insultei şi calomniei, iar senatorii din Comisia pentru apărare vor lua în discuţie oportunitatea constituirii unei subcomisii de anchetă privind tragedia de la clubul Colectiv.

***

La nivel legislativ, în această sesiune senatorii îşi vor îndrepta atenţia, printre altele, asupra cererii de reexaminare transmisă de către preşedintele Klaus Iohannis Parlamentului referitor la legea privind acordarea asistenţei financiare rambursabile pentru Republica Moldova, şeful statului considerând că aceasta nu este oportună deoarece la Chişinău nu există certitudinea continuării procesului de reforme şi respectării angajamentelor pentru implementarea Acordului de asociere cu UE.

Tot o reexaminare a preşedintelui Iohannis vizează legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. „Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului”, a scris, pe 18 decembrie, pe Facebook şeful statului. 

De asemenea, la finalul anului trecut, a fost înregistrată la Senat, o iniţiativă de lege a senatorului Corneliu Dobriţoiu prin care militarii şi civilii care lucrează în condiţii periculoase şi în domeniul situaţiilor de urgenţă ar putea beneficia de sporuri şi prime. Astfel, iniţiativa legislativă, care propune modificarea şi completarea Legii-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prevede ca personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din penitenciare şi civilii care lucrează în condiţii de pericol, precum şi cei care lucrează în domeniul situaţiilor de urgenţă ar putea beneficia de prime cuprinse între 16 şi 50% din salariul de bază, calculate în funcţie de gradul de pericol şi timpul efectiv lucrat în aceste condiţii.

Tot la finele anului trecut a intrat în circuitul legislativ al Senatului şi iniţiativa deputatului independent Remus Cernea, care vizează modificarea OG 19/2005 privind realizarea Catedralei Mântuirii Neamului, în sensul că „fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, fără contribuţii din bugetele Ministerului Culturii şi Cultelor, autorităţilor administraţiei publice locale ori alte altor instituţii publice”.

În proces legislativ va intra, în această sesiune, şi iniţiativa aparţinând preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care vizează modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, iar procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia „sunt numiţi de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

De asemenea, parlamentarii vor trebui să pună în acord prevederile Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene – Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu decizia CCR. Curtea a declarat în 20 ianuarie neconstituţională această lege, după ce a admis sesizarea Guvernului, informează Agerpres.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.