Valer Dorneanu a devenit noul preşedinte al Curţii Constituţionale a României pentru un mandat de trei ani, după ce colegii lui şi-au exprimat alegerea unanimă prin vot secret. Alegerile pentru şefia CCR s-au desfăşurat cu uşile închise, în noua componenţă, după ce Livia Stanciu, Attila Varga şi Marian Enache au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dorneanu a condus ca interimar Curtea Constituţională, după ce, în luna iunie, a expirat mandatul de preşedinte al lui Augustin Zegrean. Fostul deputat, alături de alţi doi colegi, a propus o lege (L 69/2007), prin care operaţiunile financiare frauduloase nu mai sunt incriminate penal.
La sfârşitul acestei săptămâni, Valer Dorneanu, care ocupa funcţia de interimar la şefia Curţii Constituţionale a României a fost ales cu unanimitate de voturi să conducă această instanţă pentru un mandat de trei ani.
„Am fost ales cu majoritate de voturi ca preşedinte al Curţii Constituţionale. Cred că ai mei colegi au avut în vedere experienţa mea, calmul meu, spiritul meu conciliant şi faptul că vom reuşi împreună să ducem prestigiul acestei instituţii, care este un pilon al statului de drept, mai departe, făcând tot ceea ce trebuie prin utilizarea experienţei noastre de peste 25 de ani deja şi prin aducerea unui suflu nou, prin contribuţia celor nou-veniţi. Am convenit să formăm o echipă”, a declarat Valer Dorneanu.
Dorneanu a spus că se aşteaptă ca CCR să aibă o cooperare bună cu celelalte instituţii ale statului.
„Aşteptăm să cooperăm foarte bine cu celelalte instituţii ale statului, aşteptăm de la ele să nu mai transforme Curtea Constituţională în acel loc în care să trimită toate neînţelegerile şi toate conflictele care există în plan politic”, a afirmat Dorneanu.
În momentul de faţă, culoarea politică a CCR este a PSD-ului. Patru judecători sunt susţinuţi de PSD (Marian Enache, Attila Varga, Valer Dorneanu (preşedinte) şi Simona Maya Teodorescu), doi desemnaţi de Parlament la propunerea PNL susţinuţi de PNL (Mona Pivniceru şi Ştefan Minea – acesta din urmă fiind numit cu susţinerea fostului PDL), doi judecători numiţi de fostul preşedinte Traian Băsescu (Daniel Morar şi Petre Lăzăroiu) şi unul, Livia Stanciu, desemnat de actualul preşedinte, Klaus Iohannis.
Lege pentru devalizatorii de bănci
În 2011, deputaţii Valer Dorneanu, Florin Iordache şi Tudor Mohora au adus modificări la Legea nr. 69/2007, privitoare la frauda bancară. Printr-o propunere legislativă, cei trei deputaţi PSD au scos de sub incidenţa legii sancţionarea ”faptelor de corupţie, a faptei persoanelor care acordau credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare ori nu urmăreau, conform legii sau normelor de creditare, ca destinaţiile contractate ale creditelor sau subvenţiilor să fie respectate sau nu urmăreau recuperarea creditelor restante, dacă faptele erau săvârşite în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, de bunuri sau alte foloase necuvenite”.
Conform avocatului clujean Lucian Predescu, astfel s-a creat o “legătură” cei care au acordat cu bună ştiinţă credite, ori cei care au schimbat destinaţia unui credit, şi judecător sau procuror. “În cazul celor care au devalizat fonduri şi au acordat credite dezavantajoase pentru băncile la care au lucrat se va aplica legea în vigoare la data săvârşirii infracţiunii. Însă, dacă exista o lege mai favorabilă, legea penală va retroactivă şi atunci se aplică cea mai blândă”, explică avocatul. Potrivit lui, cei vizaţi de această lege mai „blândă” sunt „persoane influente politic cum ar fi Dinel Staicu, Mircea Hossu etc”. Interesant este că apariţia acestei legi a coincis cu reînceperea unor procese trase pe „linie moartă”, cum ar fi cazurile „Dacia Felix” sau „Bancorex”, în care acuzaţiile aduse persoanelor implicate au fost retrase. În această situaţie, Lucian Predescu consideră că „există o legătură politică între infractori şi legiuitor”. Aceleaşi păreri sunt expuse şi într-un raport al Departamentului de Stat al SUA vizavi de fraudele bancare care au avut loc în România. Conform raportului, majoritatea celor acuzaţi de fraudă bancară au fost achitaţi în urma dezincriminării de către Parlament a infracţiunilor rezultate din acordarea incorectă a creditelor bancare. “Legea are şi un efect retroactiv, protejând numeroşi oficiali implicaţi în practici corupte în fostele bănci de stat din România. Mai mulţi dintre cei achitaţi au fost acuzaţi că au contribuit la colapsul bancar din anii ’90”, se arată în raportul Departamentului de Stat al SUA publicat în martie 2008.
Bănci cu dedicaţie pentru devalizatorii de casă
Printre beneficiarii acestei legi se numără şi fostului preşedinte al băncii devalizate Bancorex, Răzvan Temeşan. Pe lângă faptul că faptele din acest dosar s-au prescris, Temeşan a câştigat la CEDO, în procesul intentat statului roman, daune morale de 1.600 de euro. Conform deciziei CEDO, autorităţile statului român i-au încălcat lui Răzvan Temeşan dreptul la un proces echitabil. Fostul preşedinte al Bancorex, Răzvan Temeşan, a fost implicat în mai multe dosare penale, inclusiv în cel privind editarea albumului “Eterna şi fascinanta Românie”. El a fost arestat de către Parchetul Instanţei Supreme, fiind acuzat de abuz în serviciu. În 14 noiembrie 2007, Curtea Suprema a decis închiderea ultimului dosar Bancorex, din cauza prescripţiei faptelor.
Majoritatea creditelor neperformante au fost acordate preferenţial, cu încălcarea normelor bancare, beneficiarii garantând cu proprietăţi care nu valorau mare lucru. La începutul anilor ’90, peste 10 bănci au “pierdut” peste 4 miliarde dolari, aceste sume fiind declarate drept “credite neperformante”. Acordarea banilor s-a făcut şi cu complicitatea reprezentanţilor statului, care au admis ca banii publici să fie plasaţi în fonduri sau bănci precum FNI, Banca Columna, BRS sau BID. Jumătate din creditele neperformante, circa2,1 miliarde de dolari au fost acordate de Bancorex.
„Noi am considerat că este discriminatorie situaţia care exista, pentru că majoritatea băncilor sunt instituţii private. Ele au posibilitatea să stabilească cadrul unui contract bancar. Noi nu am urmărit să-i facem scăpaţi pe cei care au avut probleme de acest gen, plus că eu cred că legea asta nu funcţionează retroactiv”, spunea unul dintre iniţiatorii legii, Florin Iordache.
Dorneanu ales prin vot secret
Curtea Constituţională este formată din 9 judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, trei fiind desemnaţi de Camera Deputaţilor, trei — de Senat şi trei — de preşedintele României.
CCR are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor. Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de preşedintele României poate propune o singură candidatură. Dacă la primul tur de scrutin niciun candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacă toţi candidaţii obţin acelaşi număr de voturi.
Sebastian Albescu
