Un renumit vânător de fantome vine în Cluj, pentru o investigație în Pădurea Hoia Baciu. Acesta încearcă să descopere ce mistere se ascund în spatele pădurii vestite pentru că ar fi bântuită. Mai mult decât atât, nu este prima dată când vine în România. A mai fost în Cluj în 2019 și în 2020, deci ceva l-a făcut să se întoarcă. În exclusivitate, reporterii Gazeta de Cluj au reușit să afle de Tom Pedall ce înseamnă să fii vânător de fantome, cât și riscurile la care acest hobby extrem te expune.
În această ediție a ziarului Gazeta de Cluj, vă prezentăm secretele vânătorului de fantome Tom Pedall, care a stat la dispoziția noastră, gata să ne dezvăluie detalii pentru toate curiozitățile pe care toți le avem în legătură cu paranormalul.
„Un schelet uman a fost găsit în timpul săpăturii pivniței”
Acesta a început prin a ne explica de unde a izvorât tot interesul pentru paranormal: „Interesul meu pentru evenimentele paranormale și poveștile despre locuri bântuite a început când eram copil. Aveam vreo 11/12 ani atunci. Pe vremea aceea, eu și fratele meu mergeam împreună cu părinții noștri la mătușa mea din Echternach (Luxemburg) la fiecare câteva săptămâni. Ea a locuit în una dintre cele două case din secolul al XIX-lea de pe proprietate.
Noaptea se auzea mereu scârțâitul plăcilor de pardoseală, dar este un zgomot complet normal nu numai într-o clădire atât de veche. Dar îmi amintesc că am auzit cel puțin 2 scârțâituri și crăpături diferite în scânduri/scări chiar în fața ușii dormitorului. Doar că nu suna ca un zgomot normal, natural; suna mai degrabă ca niște pași grei. Nu puteam distinge nicio lumină pe hol, nici măcar de la o lumânare. Nici nu am auzit vreo ușă trântind înainte sau după. Uneori ușile camerei și ale dulapului se deschideau și se închideau – doar că nu era nimeni acolo.
S-a mai spus cândva că într-o noapte șiragul de perle care rămăsese pe chiuveta din dormitorul mătușii mele s-a rupt. Un schelet uman a fost găsit în timpul săpăturii pivniței de cărbuni din casa a doua alăturată.
Acestea au fost primele mele întâlniri cu ceea ce ar fi putut fi paranormalul și mi-a stârnit interesul. În anii următori m-am ocupat de subiect și asta continuă și astăzi.
La aproximativ 15 ani de la experiențele mele de la Echternach (la mătușa mea mare), tatăl meu a murit și s-au întâmplat lucruri neobișnuite. Ușile se deschideau și se închideau, se auzea cineva plimbându-se, doar că nu era nimeni acolo.”
Cu fantomele în apartament și cântec de pian de nicăieri
Această experiență nu doar că l-a marcat, ci a jucat un rol crucial în parcursul său, motiv pentru care a și devenit vânător de fantome. Oricine se întreabă – „dar cum devii vânător de fantome?”. Nu e tocmai o ocupație ca atunci când, să zicem, te decizi să devii economist și trebuie să urmezi niște pași clari în ce privește formarea. Tom Pedall ne răspunde: „Prin 2007-2008, au început să se petreacă lucruri neobișnuite în apartamentul Claudiei (partenera mea de viață). De exemplu, într-o noapte, pe la ora 1, stăteam în pat și ascultam radio, când au început să se audă zgomote din depozitul de pe acoperiș, ca și cum cineva ar fi împins un dulap. Nu urcase nimeni acolo și nici lumina din casa scării nu fusese aprinsă. În altă noapte, Claudia a mers până la baie, iar când s-a întors arăta de parcă tocmai a văzut o fantomă. Mi-a spus că a văzut un fel de lumină de forma unui glob, având diametrul unui tir, însă fără niciun fel de structură sau corp. Doar lumină. Pe lângă toate acestea, de-a lungul timpului s-au petrecut mai multe fenomene stranii. Pisicile noastre începuseră să o ia razna, mai ales în anumite locuri și lângă puncte exacte din pereți. Uneori, când stăteai în sufragerie, puteai auzi cum ușa se deschidea încet și apoi se închidea la loc. Cât am lucrat de acasă, am fost martor la toate astea. Și nu s-a întâmplat doar în apartamentul nostru, ci și în al mamei, care era situat la 35 de km. A durat pentru un an-doi. Când a dormit în sufrageria noastră de Crăciun, a auzit cântecul de pian „Für Elise”. Săptămâni sau luni mai târziu, mama ne-a spus că avea vizitatori noaptea de la tatăl meu, părinții ei și fratele ei decedat care voiau să o ia cu ei (nu era în cea mai bună stare de sănătate). Au stat în fața patului ei și ea a reacționat hotărât și nu a vrut să meargă cu ei și le-a spus cu voce tare că ar trebui să plece și că în sfârșit să vină pacea la noi. Întâmplător sau nu, eu și Claudia am văzut odată un serial american despre vânătorii de fantome, numit „TAPS / Ghost Hunters” și am realizat că există oameni care se ocupă de astfel de fenomene. Și 2 sau 3 ani mai târziu am devenit Ghosthunters (vânători de fantome) și am fondat propria noastră echipă în 2012: „Ghosthunter NRWUP & RLP” (www.ghosthunter-nrwup.de).
Pe lângă toate acestea, tot ceea ce fac Tom, Claudia și echipa lor o fac ca pe un hobby, pe cheltuiala lor. Nu au primit niciodată finanțări, sponsorizări sau bani din alte părți pentru această muncă. O fac din pasiune.
„Aproximativ 98% din toate fenomenele paranormale nu sunt paranormale”
În continuare, am fost curioși ca maestrul să ne explice cum arată întreg procesul din „vânătoarea” de fantome: „Principalele noastre materiale de lucru sunt dictafoanele (pentru înregistrarea vocilor, așa-numitele EVPS (Electronic-Voice-Phenomens) și dispozitivele foto și video care fac fotografii în diferite game de unde luminoase (infraroșu și spectru complet). Există și multe alte dispozitive care pot fi cumpărate pentru vânătoarea de fantome, dar produc în primul rând „rezultate” inutile. Echipa noastră lucrează cu filozofia că lucrăm foarte rațional și calculat și cu o mare parte de scepticism. Dorim să obținem rezultate care pot fi clasificate ca interesante. Aproximativ 98% din toate fenomenele paranormale nu sunt paranormale, dar au motive raționale, ne interesează cele 2%.”
Pădurea Hoia Baciu, pe locul 1 în topul locurilor bântuie din Europa
Tom și echipa sa se vor întoarce în Pădurea Hoia în această primăvară, când vom realiza un reportaj împreună cu aceștia. Au vrut să o investigheze, deoarece acest loc din Cluj se clasează pe locul 1 în topul locurilor bântuite din Europa. Totul a început de la povestea fetiței care a dispărut în pădure și a reapărat ani mai târziu în aceleași haine. Deși ultima dată nu au găsit nimic de ordinul paranormalului, de această dată investigația se va desfășura pe timp de noapte: „Deși nu am putut clasa nimic la nivelul de paranormal, am fost fascinați de pădure. Nu am putut găsi (din păcate) nicio dovadă că este un loc bântuit. Dar am fost acolo ziua, când ne întoarcem vom merge noaptea. De ce vreau să mă întorc? Echipa noastră are două locuri, pe care le vizităm iar și iar și poate și Pădurea Hoia Baciu va deveni un astfel de loc, în care investighezi mereu și poate poți înregistra ceva interesant. Numim astfel de locuri „proiecte pe termen lung”. În sine este curiozitatea, dar bineînțeles că sunt interesat și de alte locuri și povești cu fantome din România. Deși am fost doar în Cluj până acum, am văzut ceva din țară pe drum și mi-a plăcut. Până acum am întâlnit oameni foarte drăguți, prietenoși și cu inima deschisă și chiar și după a doua vizită la Cluj (2020) sunt în contact cu câțiva pe care îi număr printre prietenii mei. Pe lângă vânătoarea de fantome, am și un alt motiv pentru a veni la Cluj: „câinii fără stăpân”. Despre ei scriu. Avem acasă un fost câine de stradă românesc (Bella). Anul acesta vreau să mă întorc în Cluj și mă bucur și eu să revăd prieteni.”
