O parte din echipa de redacţie a Academiei Caţavencu a părăsit miercuri publicaţia. Alături de Mircea Toma au ales să plece încă peste 20 de jurnalişti, care vor pune pe picioare ”un Caţavencu alternativ”. Referitor la motivele plecării există declaraţii contradictorii: redactorul-şef consideră că e vorba de diminuările salariale, însă demisionarii acuză cenzura din grupul Realitatea-Caţavencu. Astfel, după ce a îngropat anul trecut Cotidianul şi Business Starndard, două ziare de referinţă în zona quality, Sorin Ovidiu Vântu, proprietarul grupului media Realitatea-Caţavencu pregăteşte prohodul celui mai cunoscut brand românesc de satiră politică.
În 3 martie Doru Buşcu, directorul editorial al Academiei Caţavencu a declarat pentru NewsIn că are pe birou 13 demisii, şi că este posibil să mai fie şi altele, iar cei care pleacă nu au menţionat de ce. Însă a afirmat că motivul plecării ar putea fi anunţul făcut cu câteva zile înainte referitor la intrarea revistei în regim de austeritate şi reduceri salariale de 15%. ”Cifra de 20-25 de persoane este inexactă. Mai puţin de jumătate din totalul oamenilor de la Academia Caţavencu pleacă”, a explicat Buşcu.
Un Caţavencu alternativ şi independent
Afirmaţia sa vine ca răspuns la declaraţia lui Mircea Toma, unul dintre fondatorii publicaţiei, care a anunţat plecarea sa şi a afirmat că 20-25 de persoane din redacţie au decis să părăsească ziarul pentru a înfiinţa ”un Caţavencu alternativ”. Despre noua publicaţie, Cătălin Prisăcariu a explicat că ”Vor fi rubricile de forţă ale revistei, investigaţii, bârfe, umor. Vor apărea şi rubrici noi, de satiră şi reportaj. Vom modifica puţin structura de reportaje şi în loc de o pagină de reportaje o să avem două sau trei. Şi cea mai importantă modificare este cea referitoare la independenţă”.
Alături de Mircea Toma şi Cătălin Prisăcariu au mai plecat de la Caţavencu Marius Borţea, Gabriel Drogeanu, Alexandru Căutiş, Răzvan Cucui, Alexandru Duţu, Daniel Goace, Dragoş Muşat, Mălin Muşatescu, Iulian Tănase, Marian Turosu, Alexandru Vărzaru, Silviu Apostol, Roxana Jipa, Alina Moscalu, Radu Alexandru şi Andrei Manţog.
Mircea Toma a declarat pentru MEDIAFAX miercuri că plecările se datorează ”independenţei înghesuite” din timpul campaniei electorale de anul trecut, dar şi de faptul că Academia Caţavencu, fiind un proiect viabil şi profitabil ducea în cârcă datorii ale altor publicaţii.
Academia Caţavencu merge înainte
Într-un interviu acordat lui Mihnea Măruţă, Buşcu a afirmat, referitor la acuzaţiile de cenzură: ”Caţavencu este, cred, locul cel mai liber din presa română. Nu cred că există un loc unde lucrurile să fie exprimate mai sincer şi mai deschis”. În legătură cu susţinerea altor publicaţii din profitul de la Caţavencu, Buşcu a explicat că revista a fost foarte profitabilă în ultimii ani şi într-adevăr profitul era reinvestit în publicaţiile grupului, însă jurnaliştii nu au nici o legătură cu administrarea financiară a ziarului. ”În treacăt fie spus, jurnaliştii de la “Caţavencu” au fost, cel puţin în ultimii ani, foarte bine plătiţi. Mă refer la raportul dintre venituri şi timpul alocat muncii”. Iar publicaţiei anunţate de demisionari nu îi dă nici o şansă: ”Eu nu-mi imaginez o competiţie la Caţavencu. N-a avut niciodată şi nu cred că va avea vreodată. Ceea ce fac ei este o aventură şi sunt sigur că cei mai mulţi regretă. E un puştism, un elan de beţie prelungită”.
Contactat de GAZETA de Cluj, Doru Buşcu a spus că este dezamăgit de faptul că Mircea Toma a plecat de la Academia Caţavencu şi că nu poate da o explicaţie detaliată a motivelor pentru care un număr atât de mare de jurnalişti au părăsit redacţia. ”Pot să vă spun faptele: e vorba despre nişte diminuări de venituri salariale, e vorba despre faptul că probabil s-au maturizat şi aveau nevoie de o nouă încercare şi poate că nu s-au simţit destul de bine puşi în valoare aici”, a explicat Buşcu. Întrebat dacă nu a fost tentat să se alăture colegilor săi atunci când au părăsit publicaţia, primul redactor-şef al Caţavencului a declarat că nu în condiţiile în care au făcut-o ei: ”Academia Caţavencu o să se mişte cu zâmbetul pe buze şi acelaşi umor dintotdeauna şi sentimentul că merge înainte pe drumul pe care merge de 20 de ani”. Despre presiunile editoriale menţionate de Cătălin Prisăcariu în declaraţiile date presei după plecarea de la Caţavencu, Buşcu a afirmat că ”au existat presiuni. Eu le-am exercitat asupra lor ca să-şi facă mai bine treaba. La conţinut tot timpul i-am presat, am fost foarte preocupat de ceea ce scriu”.
”Seniorii de azi sunt trădătorii de ieri”
Mircea Toma a explicat pentru GAZETA de Cluj motivul plecării sale: ”Eu personal am avut sentimentul de frustrare stârnit de intensificarea autocenzurii de anul trecut. Aceasta a fost o sursă majoră de frustrare personală, mai ales având în vedere că sunt activist într-o organizaţie care militează pentru libertatea de exprimare. A fost de două ori frustrant, situaţia era într-un permanent conflict”. Toma a afirmat că la Caţavencu era vorba de interzicerea unor subiecte în pagină şi că acestea sunt trăirile pe care le are orice ziarist într-o redacţie în aceste condiţii. ”Eu am plecat de anul trecut cu cartea de muncă şi mai aveam colaborări. Vă imaginaţi dramatismul şi disperarea de a găsi o nişă pentru a introduce subiecte care mi se par importante şi interesante”. Un subiect tabu la redacţia Caţavencu era, de exemplu, Roşia Montană, potrivit jurnalistului. ”Colegii mai tineri au avut această experienţă în perioada electorală, iar motivaţia plecării este legată direct de activitatea de ziarist, de sentimentul pe care ţi-l dă când vezi că o publicaţie care mergea bine este trasă la fund de grupul Realitatea-Caţavencu şi eşti condamnat la scufundare în trei ani”. Despre juniorii care au plecat, Mircea Toma a explicat că îşi doresc ”să îşi construiască o barcă mai mică, să încerce pe propriile puteri şi să nu mai fie limitaţi de grupurile editoriale mari. S-au dat nişte explicaţii penibile că o reducere de 15% a salariilor a declaşat plecarea. Ei pleacă pe salarii care sunt o treime, nu banii au făcut legea”. Întrebat dacă va fi parte din acest nou proiect de publicaţie, Toma a declarat că a fost invitat alături de alţi seniori şi a acceptat să meargă cu ei pentru că aceasta este şansa pentru Caţavencu să renască. Este vorba despre un săptămânal de satiră politică, care va folosi în titlu ”Caţavencu” pentru a da continuitate ideii. ”Atîta timp cât sunt în redacţie, voi funcţiona ca un sezor de libertate de exprimare”.
Mircea Toma a povestit GAZETEI de Cluj: ”am început să scriu în numărul 3 al Caţavencului, în martie 1990, deci au trecut 20 de ani. S-a numit şi Caţavencu Incomod, apoi doar Caţavencu, iar într-un final Academia Caţavencu. Nu e pentru prima dată când se întâmplă aşa ceva, seniorii de azi sunt trădătorii de ieri. Şi atunci era o problemă de insecuritate managerială, era riscul de faliment, şi atunci ne-am spus că mai bine construim altă barcă. Cei care astăzi protestează au facut-o tot de dragul Caţavencului, nu pentru salarii”.
Agenţia de Monitorizare a Presei combate şi vulgarul din media românească
Toma ne-a povestit şi despre proiectele Agenţiei de Monitorizare a Presei: ”noi avem nişte proiecte mari pe fonduri structurale, pe combaterea discriminării în discursul public şi bună guvernare. Acestea sunt proiecte legate şi de dezvoltarea durabilă şi urbanism, însă bineînţeles din perspectiva transparenţei decizionale – publicul trebuie consultat în zona urbanismului. Bucureştiul este victima banului, dacă cineva are mulţi bani poate obţine aprobarea să construiască un turn în spatele unui monument istoric. Dar marile proiecte ale Agenţiei rămân, facem în continuare monitorizarea liberei exprimări, a accesului la informaţii de interes public, cu dezvoltare internaţională pe zona de media literacy. Publicul trebuie să devină mai pretenţios şi mai critic, ca să ducă presa dinspre vulgarul care domină acum înspre o zonă mai decentă”.
Agenţia de Monitorizare a Presei, fondată de Mircea Toma, este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în 1994 în cadrul Aşezământului Cultural Academia Caţavencu, devenită în 2006 organizaţie de sine stătătoare. Printre obiectivele organizaţiei se numără, potrivit paginii sale de internet ActiveWatch.ro, ”consolidarea accesului la informaţii, a libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare, implicare în acţiuni de advocacy pentru îmbunătăţirea politicilor publice ce vizează drepturile omului, mass-media şi bună guvernare, combaterea inechităţii sociale, a rasismului, discriminării şi intoleranţei”.
Sorin Ovidiu Vântu, care controlează trustul ce deţine Academia Caţavencu, a declarat pentru MEDIAFAX, sursă preluată de Agenţia de Investigaţii Media, că plecările de la Academia Caţavencu au legătură cu reducerea salariilor, o măsură necesară pentru că publicaţia continuă să fie pe pierdere, precizând că demisionarii aveau un nivel "discutabil".
Întrebat dacă ştie motivele celor circa 20 de persoane care au decis să părăsească Academia Caţavencu, Sorin Ovidiu Vântu a spus că acuzaţiile de cenzură "îl mâhnesc". "Atitudinea domniilor lor mă mâhneşte. Realitatea este că lor li s-au redus salariile. Academia Caţavencu nu era profitabilă. Atât anul trecut cât şi anul acesta revista era pe o pierdere importantă. Anul trecut Academia Caţavencu a avut pierderi de 400.000 de euro, iar anul acesta estimăm mai mult. O reajustare a salariilor era necesară", a spus Sorin Ovidiu Vântu, cel care controlează trustul de media Academia – Caţavencu.
"Îmi permit să spun că plecarea lor este o uşurare, ca să fiu onest", a adăugat Vântu. Potrivit omului de afaceri, nivelul celor care pleacă de la Academia Caţavencu era "discutabil". "Nivelul domniilor lor pentru revista Academia Caţavencu era discutabil. Academia Caţavencu era o revistă de umor, eu o cumpăram pentru că îmi plăcea. A devenit extrem de încrâncenată şi exprima anumite frustrări", a spus Sorin Ovidiu Vântu, precizând că publicul a simţit "încrâncenarea". El a mai spus că speră ca Doru Buşcu, directorul editorial al Academia Caţavencu, să construiască "o echipă nouă de oameni destinşi, optimişti".
Demisionarii înfiinţează o “cooperativă de ziarişti”
Noua publicaţie preconizată de demisionarii Academiei Caţavencu va fi finanţată printr-un împrumut făcut de redactori, care, cu "energia vârstei", "optimism" şi "încrederea cititorilor" speră să poată înapoia banii împrumutaţi. "Este vorba despre un împrumut pe care l-au făcut redactorii. Va fi o cooperativă de ziarişti. Banii vin de la o persoană care-i are. Relaţia dintre acea persoană şi noua publicaţie sper să fie «fair». Banii sunt avansaţi şi vor fi restituiţi", a spus Mircea Toma. El a precizat că nu o cunoaşte personal pe respectiva persoană. "Eu, personal, nu-l cunosc. Este o persoană care are nişte bani", a explicat Mircea Toma, precizând că este posibil ca persoana respectivă să rămână interesată în noul produs şi după restituirea împrumutului, dar trebuie să se păstreze independenţa editorială a ziarului.
Potrivit paginademedia.ro, Adrian Andrici, proprietarul postului de radio City FM, va fi acţionar la noua revistă în parte cu fondatorii acesteia, care vor deţine 50% din companie. Pe de altă parte, Cătălin Prisăcariu, redactor-şef adjunct, a declarat pentru MEDIAFAX că va pleca la noua publicaţie. El a spus că revista va avea acelaşi format şi acelaşi număr de pagini, respectiv 24, ca Academia Caţavencu. Potrivit acestuia, printre cei care au decis să plece de la Academia Caţavencu se numără şi Marius Borţea, redactor-şef, Gabriel Drogeanu, secretar general de redacţie, Alexandru Căutiş, Răzvan Cucui, Alexandru Duţu, Daniel Goace, Dragoş Muşat, Mălin Muşatescu, Iulian Tănase, Marian Turosu, Alexandru Vărzaru, Silviu Apostol, Roxana Jipa, Alina Moscalu, Radu Alexandru şi Andrei Manţog. La Academia Caţavencu vor rămâne, dintre fondatorii ziarului, Doru Buşcu, Ioan T. Morar şi Eugen Istodor. Istodor a scris pe blogul său: "Rămân la «Academia Caţavencu»".
Diana Gabor
Dorin Petrişor
