Vanzarea de droguri, autorizata de autoritatea sanitar-veterinara via DIICOT

Publicata in Monitorul Oficial la finele anului trecut, Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decat cele prevazute de acte normative in vigoare lasa locul unor interpretari care dau organelor de cercetare penala puterea decizionala in materia actelor care trebuiesc considerate ilegale sau nu. Potrivit primului articol din textul legislativ, „Prezenta lege stabileşte cadrul legal aplicabil preparatelor, substanţelor, plantelor, ciupercilor sau combinaţiilor acestora, denumite in continuare produse, susceptibile sa aiba efecte psihoactive, asemanatoare celor determinate de substanţele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanţele aflate sub control naţional, altele decat cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative in vigoare, şi instituie masuri de prevenire, control şi combatere a consumului in vederea protejarii sanataţii populaţiei de acţiunile negative ale acestora.”. Cu alte cuvinte, legea mai sus menţionata nu face altceva decat sa reglemeteze cadrul legal al producţiei şi comercializarii drogurilor, astfel incat aceste activitaţi sa nu intre in sfera penala dar sa şi constituie o sursa de venit pentru unele dintre organele statului.

Cei care platesc fac bani, cei care nu fac puşcarie

Intrata in vigoare cu „respectarea prevederilor Directivei nr. 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii in domeniul standardelor şi reglementarilor tehnice”, legea 194/2011 creaza confuzii mari atunci cand interpretarea se impune intr-un caz practic.  Conform capitolului 2 din legea in cauza, oricine doreşte sa produca, sa comercializeze sau sa distribuie „produse susceptibile de a avea efecte psihoactive” o poate face in deplina linişte şi in deplina legalitate, atat timp cat se autorizeaza acolo unde trebuie şi plateşte taxa aferenta. In textul legii mai sus menţionate se arata faptul ca instituţia indreptaţita sa emane asemenea autorizaţii şi care are puterea de decizie cu privire la cine vinde sau nu droguri este A.N.S.V.S.A, nu mai puţin decat Autoritatea Naţionala Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor. Cu alte cuvinte cei care se asigura ca animalele sacrificate cu ocazia Craciunului nu sufera de trichineloza sunt tot cei care autorizeaza introducerea pe piaţa a substanţelor psihoactive denumite droguri etnobotanice. Pecum in cazul oricarui produs alimentar destinat comerţului, autorizarea unui agent economic pentru a alimenta pieţa cu etnobotanice este supusa unei aprecieri din partea …., unul dintre criteriile pe baza caruia instituţia elibereaza autorizaţii fiind „prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizari sau instrucţiuni pentru utilizarea lui, precum şi orice alta indicaţie ori informaţie referitoare la acestea sau chiar lipsa lor”.

Caz tipic de ghinion

In timp ce unii fac in continuare afaceri profitabile de pe urma vanzarii drogurilor din categoria etnobotanicelor, unii, mai puţin norocoşi, risca ani grei de inchisoare pentru ca nu au cotizat atunci cand trebuie şi la cine trebuie. Din aceasta ultima categorie fac parte cei care nu se deosebesc cu nimic de traficanţii de droguri legali, atat ca nu au obţinut autorizaţia necesara de la A.N.S.V.S.A şi nu au mai acordat „bonusuri” şi celeilalte instituţii specializate pe comerţul co drogurile din Romania, DIICOT. Conform unor informaţii, depinzand de volumul de vanzare lunar şi de marimea ariei urbane in care işi desfaşoare activitatea, un traficant de etnobotanice poarte fi lasat sa-şi desfaşoare activitatea fara a fi deranjat contra unei sume cuprinse intre 5.000 şi 15.000 de lei, suma care ajunge ajunge in buzunarul unor ofiţeri de la antidrog.

La inceputul lunii trecute aproximativ 80 de persoane din Valea Jiului au acuzate de trafic şi consum de droguri. Ofiţerii B.C.C.O. Alba i-au ridicat şi i-au dus la DIICOT Deva pentru audieri, mulţi dintre cei cercetaţi fiind elevi de liceu. Descinderile celor de la B.C.C.O. Alba in Valea Jiului au vizat o grupare infracţionala organizata pe trafic şi consum de droguri de risc şi mare risc şi substanţe etnobotanice, iar in urma acestora au fost ridicate produse etnobotanice de toate categoriile. Conform informaţiilor aparute in presa,  inculpaţii risca, daca vor fi gasiţi vinovaţi, pana la 20 de ani de inchisoare.

Dintre cei 24 de inculpaţi din dosar, 23 au fost arestaţi preventiv, Tribunalul Hunedoara decizand prelungirea mandatelor de arestare preventiva pentru inca 30 de zile. Cei 24 de tineri acuzaţi de trafic de droguri sunt Adrian Cosmin Ojic, Florin Octavian Cic, Ionel Madalin Mastan, Bogdan Adrian Tanase, Daniel Alexandru Chirila, Andreea Iulia Rascolean, Alexandru Tautu, Alexandru Bicu, Mihai Antohe (fiul unui fost poliţist), Stelian Boboc, Andrei Razvan Peter (tanar cercetat şi in dosarul „Ketamina”, fiul unui om de afaceri din Petroşani), Alexandra Georgeta Rasa, Iosif Alexandru Hoca, Cosmin Danuţ Gatman, Constantin Marius Ermoiu, Albi Kakori, Vasile Octavian Costache, Ştefan Bogdan Teohar, Ionuţ Lucian Albescu, Razvan Mihai Rusu, Ştefan Alexandru Campian, Ştefan Almaşan Giani şi Alin Truţa şi Andrei Eduard Erdoş. Pe cat de incununata pare operaţiune DIICOT, surse judiciare ne-au informat ca adevaratul motiv pentru care tinerilor li s-a instrumentat dosar penal şi pentru care risca ani grei de puşcarie ar fi altul. Potrivit surselor mai sus menţionate, in cazul tinerilor nu s-au putut gasi substanţe ilegale inafara celor etnobotanice a caror comercializare este reglementata de legea 194/2011,  insa motivul pentru care au fost arestaţi a fost acela ca nu au „cotizat” cui trebuia sau in orice caz nu destul.

Andrei Tomos
 Cum sa vinzi droguri legal
Art. 5
(1) In vederea obtinerii autorizatiei, operatorul sau reprezentantul autorizat depune la A.N.S.V.S.A. urmatoarele:
a) cerere de autorizare din care sa rezulte: numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul social ale operatorului ori ale reprezentantului autorizat al acestuia, precum si denumirea produsului si scopul operatiunilor pentru care se solicita autorizarea;
b) caracteristicile calitative si cantitative ale tuturor constituentilor produsului, inclusiv denumirea comuna internationala, daca exista o asemenea denumire sau o referire la denumirea chimica relevanta;
c) evaluarea riscurilor psihoactive pe care le-ar putea prezenta; d) descrierea metodei de fabricatie si de control utilizate de fabricant;
e) explicatiile privind masurile de precautie si siguranta ce trebuie luate pentru ca produsul sa nu fie sau sa nu poata fi recomandat pentru consum uman;
f) rezultatele testelor fizico-chimice, biologice sau microbiologice si toxicologice, dupa caz;
g) o macheta a ambalajului primar si, dupa caz, a ambalajului secundar, precum si modalitatea de utilizare recomandata;
h) dovada achitarii tarifului de autorizare;
i) orice alte documente sau informatii pe care le considera relevante pentru obtinerea autorizatiei.
(2) Odata cu documentatia prevazuta la alin. (1), solicitantul furnizeaza, in recipiente/ambalaje sigilate, mostre din produsul pentru care se solicita autorizarea.
(3) In cazul in care A.N.S.V.S.A. apreciaza ca sunt necesare cantitati suplimentare de produs, notifica operatorul in acest sens.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here