Europarlamentarul Vasile Dîncu a declarat pentru Gazeta de Cluj că proiectul de decizie privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, propus de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), reprezintă „un pas important spre alinierea legislației românești la standardele europene”, dar atrage atenția că implementarea sa necesită „mai mult decât bune intenții – e nevoie de claritate, resurse și cooperare reală cu platformele digitale”.
“Proiectul deciziei privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual propus de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) urmărește să stabilească un cadru normativ coerent cu Directivele europene în domeniul audiovizualului, în special Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (2010/13/UE, modificată prin Directiva 2018/1808).
PUNCTELE TARI
Conformitatea cu Normele Europene este principalul obiectiv. Documentul propus este aliniat cu obiectivele Directivei serviciilor mass-media audiovizuale, reflectând preocuparea pentru protecția minorilor și a demnității umane. Directiva europeană impune statelor membre să adopte măsuri pentru protejarea dezvoltării fizice, mentale și morale a minorilor în mediul audiovizual, aspect reflectat în mod corespunzător în proiectul CNA prin restricții clare privind conținutul violent sau sexual explicit și implementarea controlului parental.
Observatie: trebuia sa facem aceste proiect mai repede!
De asemenea, proiectul subliniază importanța libertății de exprimare și a accesului la informație, aspecte fundamentale pentru societățile democratice europene. Introducerea unor măsuri clare pentru exercitarea dreptului la replică și protejarea pluralismului mediatic sunt, de asemenea, conforme standardelor europene.
Abordare Critică
Deși proiectul reflectă o intenție pozitivă și este în mare parte în conformitate cu normele europene, pot fi identificate câteva puncte critice care necesită clarificare și dezvoltare suplimentară:
Claritatea și Aplicabilitatea Normelor: Unele prevederi din proiect au un caracter destul de general, care poate duce la interpretări ambigue în practică. De exemplu, definițiile „conținutului dăunător” și „conținutului ilegal” ar putea beneficia de o detaliere suplimentară pentru a asigura o aplicare uniformă și predictibilă.
Echilibrul între Libertatea de Exprimare și Protecția Minorilor: Există riscul unei suprareglementări care ar putea limita excesiv libertatea de exprimare. Este esențial ca proiectul să mențină un echilibru delicat, asigurând protecția minorilor fără a impune restricții disproporționate asupra libertății de exprimare și diversității culturale și artistice.
Aspecte legate de Implementare și Monitorizare: Proiectul necesită clarificări suplimentare privind mecanismele specifice de implementare și monitorizare, inclusiv modul în care CNA va evalua respectarea regulilor de către platformele digitale și modul în care va gestiona încălcările, în special în contextul serviciilor media online. CNA nu are mijloace si personal pentru asta in acest moment!
Integrarea Reglementărilor pentru Platformele Digitale: Deși proiectul menționează necesitatea protecției minorilor pe platformele de partajare video, abordarea nu este suficient de explicită cu privire la responsabilitățile acestor platforme, așa cum sunt definite în Regulamentul UE privind serviciile digitale (2022/2065). Este recomandabilă o clarificare suplimentară a acestor aspecte pentru a asigura o aliniere deplină cu legislația europeană actuală.
Recomandări pentru Îmbunătățire
• Dezvoltarea unor ghiduri detaliate pentru aplicarea clară și uniformă a normelor, care să includă exemple practice, scenarii concrete și criterii clare pentru evaluarea conținutului, precum și instrucțiuni detaliate pentru interpretarea termenilor ambigui. Aceste ghiduri ar trebui să fie actualizate periodic și să fie accesibile atât operatorilor media, cât și publicului larg.
• Evaluarea continuă și periodică a echilibrului între reglementare și libertatea de exprimare prin consultări publice regulate cu reprezentanți ai industriei media, societății civile și experți independenți, pentru a evita excesele de reglementare și a asigura diversitatea de opinii și expresii artistice.
• Consolidarea mecanismelor de cooperare între CNA și platformele digitale pentru monitorizare și conformitate prin stabilirea unor canale clare și eficiente de comunicare și a unor protocoale specifice pentru raportarea și gestionarea rapidă a incidentelor.
• Includerea explicită a prevederilor referitoare la responsabilitatea platformelor digitale, în conformitate cu Regulamentul privind serviciile digitale, specificând obligațiile acestora privind monitorizarea și eliminarea conținutului ilegal sau dăunător, precum și responsabilitățile lor față de utilizatori și autoritățile de reglementare.
Concluzie generală
Proiectul este în general bine structurat și aliniat obiectivelor europene, însă necesită ajustări specifice pentru a fi complet funcțional și clar în contextul real al implementării.” a declarat Vasile Dîncu pentru Gazeta de Cluj
Analiza europarlamentarului Vasile Dîncu evidențiază că, deși proiectul CNA marchează un progres semnificativ în armonizarea cadrului legislativ național cu normele europene, acesta nu este lipsit de carențe. Lipsa unor definiții clare, riscurile de suprareglementare și nevoia acută de mecanisme concrete de implementare și monitorizare pot afecta eficiența sa în practică. Pentru ca proiectul să fie cu adevărat funcțional, este esențial ca autoritățile să trateze cu seriozitate recomandările formulate, să investească în capacitatea instituțională a CNA și să asigure o colaborare transparentă cu actorii din mediul digital.
Citește și: CNA pregătește cenzura oficială în România. Guvernul vrea să controleze tot ce vezi, auzi și spui
Dancu e bătut în cap. Dacă el a ajuns vicepreședinte la comisia Europeană de cenzura, crede ca e bine sa facem și în România la fel. Mars baaa! Siktir!