Omul de afaceri Vasile Pușcaș a pierdut definitiv procesul intentat Municipiului Cluj-Napoca prin care solicita instanței să anuleze HCL-urile prin care a fost obligat să „doneze” municipalității un teren cu o suprafață de de 2108 mp, la pachet cu drumul pe care investitorul l-a făcut pe cheltuiala sa. „Donația” a fost mai degrabă un schimb bine pus la punct pentru eliberarea autorizației de construire necesară ridicării ansamblului mixt Platinia de pe Calea Mănăștur, dar și pentru emiterea certificatului de recepție a lucrărilor.
Magistrații de la Curtea de Apel Cluj au respins definitiv, la data de 15 februarie 2023, recursul declarat de firmele controlate de investitorul imobiliar Vasile Pușcaș, Drusal SA și Florisal SA, împotriva sentinței pronunțate de Tribunalului Maramureş, prin care judecătorii respingeau cererea formulată de cele două societăți.
Donația condiționa emiterea autorizației de construire
Drusal SA și Florisal SA au acționat în instanță Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local, în luna aprilie a anului 2021, cerând judecătorilor să anuleze hotărârea prin care municipalitatea l-a obligat pe Vasile Pușcaș să amenajeze un drum și să-l cedeze gratuit orașului de cinci stele în schimbul eliberării autorizației de construire.
De asemenea, omul de afaceri Vasile Pușcaș a solicitat instanței să anuleze în parte și hotărârea privitoare la amenajarea drumului şi încheierea contractului de donaţie a drumului amenajat precum şi predarea drumului către Municipiul Cluj-Napoca. HCL-ul în cauză prevede că pentru recepţia lucrărilor va fi încheiat contractul de donaţie a terenului cu suprafaţa de drum şi drumul executat către Municipiul Cluj-Napoca.
În alineatul 4 al articolului 1 din HCL 482/2014 era prevăzut că „în vederea eliberării autorizaţiei de construire pentru investiţia propusă va fi reglementată dezmembrarea topo şi înscrierea cu titlu de „drum” a suprafeţei necesare pentru asigurarea profilului străzii nou propusă la 14,0 m, realizarea reţelelor tehnico-edilitare şi a reţelei stradale la nivel de strat de rezistenţă precum şi cedarea cu titlu gratuit a suprafeţei de teren cu destinaţia de drum către municipiu. Investiţiile propuse vor fi suportate de către beneficiarii prezentului PUZ”.
După câteva luni, alineatul a fost modificat, fiind aprobată HCL 244/2015, în care era stipulat faptul că „recepţia investiţiei de bază este condiţionată de recepţionarea drumului reglementat prin prezentul PUZ, executat la nivel de strat de uzură şi cu toate elementele definitorii ale unui drum (iluminat public, evacuare ape meteorice, plantaţii), precum şi cu reţelele tehnico edilitare aferente, realizate conform prevederilor legale şi a normativelor tehnice în vigoare, în baza Autorizaţiei de construire. De asemenea, pentru recepţia investiţiei de bază, va fi încheiat, în formă autentică, contractul de donaţie a terenului cu suprafaţa de drum şi drumul executat iar amplasamentul va fi predat către Municipiul Cluj-Napoca, prin procesul verbal de predare primire, prin grija Direcţiei Patrimoniului municipiului şi evidenţa proprietăţii”.
Condițiile impuse de municipalitate, „o formă de violenţă ce înfrânge garanţia dată de Constituţia României proprietăţii ”
În instanță, Vasile Pușcaș a susținut, prin intermediul avocatului său, că prevederile din cele două Hotărâri de Consiliu Local sunt nelegale, arătând că modul în care a fost stabilită condiția de a dona o parte din teren printr-un act administrativ reprezintă „o formă de violenţă ce înfrânge garanţia dată de Constituţia României proprietăţii şi care lipseşte de valabilitate chiar titlul prin care se dobândeşte proprietatea publică”.
Dezvoltatorul imobiliar Vasile Pușcaș a contestat legalitatea instituirii unor obligaţii de a renunţa gratuit la proprietatea privată, fără juste şi prealabile despăgubiri.
„Aceste prevederi nelegale condiţionează dreptul de a construi al proprietarului, recunoscut de legile în vigoare (Convenţiile internaţionale, Constituţia României, Codul civil, Legea 350/2001, Legea 50/1991), adică exercitarea dreptului de proprietate în limitele recunoscute de lege, prin impunerea unor noi limite, nelegale, constând în cedarea gratuită a proprietăţii asupra unei părţi a imobilului. La fel, prevederile condiţionează nelegal dreptul la recepţia unor lucrări autorizate, de renunţarea gratuită la proprietatea unui imobil. Aceste prevederi nelegale ale HCL nu reprezintă doar o formă de expropriere nelegală, ci impun şi aducerea bunului imobil la o stare materială ce nu o avea anterior preluării sale forţate, prin realizarea unor investiţii costisitoare (amenajarea ca drum, cu infrastructura unui drum, iluminat public, etc.).”, se arată în documentele cuprinse la dosarul cauzei.
Instanța a decis că „donația” a fost făcută de bună voie
Cu toate că la nivelul municipiului Cluj-Napoca a fost instituită o „tradiție” prin care municipalitatea le solicită investitorilor imobiliari să cedeze o parte din teren pentru emiterea autorizației de construire sau a certificatului de recepție a lucrărilor, magistrații au stabilit că, în cazul lui Vasile Pușcaș, oferta de donaţie a fost formulată de către firmele Drusal SA și Florisal SA.
Vasile Pușcaș a declarat, în vara anului 2022, pentru Gazeta de Cluj că municipalitatea i-a impus să cedeze terenul dacă vrea să obțină certificatul de recepție a lucrărilor, cu toate că în documentele oficiale acțiunea a fost consemnată drept „donație”.
„Nouă ni s-a impus printr-o Hotărâre de Consiliu Local să donăm terenul, ca în schimb să primim recepția lucrărilor. Dar în documente a fost consemnată drept donație.”, susținea Vasile Pușcaș.
În motivare, magistrații de la tribunalul Maramureș au arătat că transferul de proprietate a intervenit prin acordul de voinţă al societăților deținute de Vasile Pușcaș.
„Contrar susţinerilor reclamantelor, instanţa a constatat că pârâţii nu au procedat la o formă de expropriere forţată a reclamantelor, fără plata de despăgubiri, cu eludarea Legii nr.33/1994 şi al Legii nr.255/2010 întrucât trecerea terenului din proprietatea privată a reclamantelor în proprietatea publică pârâtului Municipiul Cluj-Napoca, cu titlu gratuit, a avut ca şi fundament libertatea de voinţă a reclamantelor constatată prin contractul de donaţie în formă autentică, mod de dobândire reglementat şi recunoscut de către legiuitor în art.863 lit.c) din Codul civil actual.
Vicierea acordului de voinţă al reclamantelor prin violenţă sau în altă formă nu a fost dovedită în cauză, nulitatea contractului de donaţie făcând obiectul unui alt litigiu, aşa cum instanţa a reţinut anterior.
În aprecierea instanţei, condiţionarea de către pârâţi a adoptării PUZ prin HCL nr. 482/22.12.2014 şi HCL nr. 244/09.07.2015, în forma propusă de către reclamante conform Memoriului tehnic şi avizelor de urbanism anterioare, de cedarea în favoarea pârâtului Municipiul Cluj-Napoca a dreptului de proprietate al reclamantelor asupra drumului public cu suprafaţa totală de 2108 mp, în forma propusă de către reclamante este legală întrucât are fundament în dispoziţiile art. 31 indice 1 din Legea nr.350 /2001.”, se arată în motivarea instanței.
De asemenea, magistrații au constatat că dreptul de proprietate al societăților Florisal SA și Drusal SA nu a fost încălcat de către Municipiul Cluj-Napoca prin adoptarea celor două hotărâri.
Pușcaș, obligat să plătească 600.000 de lei pentru „donația” cerută de Boc
Omul de afaceri Vasile Pușcaș a fost nevoit să achite 600.000 de lei către ANAF, după ce a „donat” Primăriei Cluj-Napoca un teren cu o suprafață de de 2108 mp, la pachet cu drumul public pe care investitorul l-a făcut pe cheltuiala sa.
Investitorul a fost amendat cu 600.000 de lei pe motiv că a cheltuit bani firmei pentru realizarea unui drum public. Situația lui Vasile Pușcaș nu este una singulară, zeci de investitori s-au trezit că trebuie să scoată sute de mii de euro din buzunare după ce au acceptat condițiile stabilite de municipalitate și au „donat” o creșă, o grădiniță, un teren pe care au construit un drum sau chiar un sens giratoriu.
