Vegetația de pe malurile Someșului a explodat. Iarba crește sălbatic, transformându-se într-o junglă amazoniană

Proiectele din Cluj-Napoca încep în forță, dar se transformă într-un dezastru total spre final. Chiar dacă primarul Emil Boc a precizat că în ceea ce privește proiectul de modernizare a malurilor Someș, anumite segmente ar putea fi finalizate mai devreme, adevărul de la fața locului este cu totul alta. Cum vara și-a intrat în drepturi, iarba de pe lângă maluri a ajuns să ajungă și la 1 metru înălțime. 

Autoritățile responsabile cu întreținerea zonei verzi au dezvoltat, să zicem așa, o metodă neobișnuită de „îngrijire”- tăierea ierbii la câini. Proverbul românesc a devenit o realitate cruntă, într-un adevărat tablou de junglă amazoniană. 

Frumusețea naturală a râului se pierde sub malurile abia vizibile. Într-o călătorie pe malurile Someșului am trăit o aventură demnă de Indiana Jones. Iarba a crescut sălbatic, înălțându-se la dimensiuni impresionante, în timp ce nimeni nu pare să fie hotărât să intervină pentru a face puțină curățenie. 

Gazeta de Cluj a mai scris în trecut despre problemele malului Someșului și despre modul în care lucrările în zonă au fost gestionate. În ciuda promisiunilor făcute de autorități cu privire la îmbunătățirea infrastructurii, prima ploaie a adus deja un prim eșec. Unii copaci plantați recent au fost doborâți, punând în lumină lipsa de eficiență și planificare adecvată. Această expediție pe malurile Someșului a dezvăluit un peisaj dezolant, în care natura și mediu înconjurător sunt neglijați. 

Pe malul râului Someș (în capăt pe strada Grigorescu) am constatat o scenă dezolantă. Deșeuri și resturi provenite din materiale de construcție zăceau abandonate, un drum parțial amenajat părea să aștepte finalizarea lucrărilor, iar buruienile se ridicau la cer, la fel ca promisiunile lui Emil Boc. 

Mai mult, în apropierea unui pod, s-au putut observa porțiuni de gazon care au capitulat în fața condițiilor nefavorabile. Alături de această iarbă deprimantă, am observat și o multitudine de spini și bucăți de metal, lăsate la voia intemperiilor, aducând încă un motiv de supărare la peisajul ce ar fi trebuit să fie un simbol al revitalizării urbane. Mulți clujeni s-au plâns de peisajul pe care îl văd în fața ochilor, dar drumul, se pare, încă este lung, în rezolvarea acestei probleme. În timp ce ne plimbam pe drumul care încă așteaptă să fie finalizat, un tânăr își plimba câinele prin zonă. Din curiozitate am intrat în vorbă cu el și l-am întrebat dacă vine des prin această zonă și dacă „admiră” priveliștea buruienelor care cresc necontenit. 

„Este un peisaj demn de oraș părăsit. Înțeleg că este un proiect mare, dar nu pricep cum jumătate din acest traseu este sub construcții, iar jumătate înghițit de vegetație. E de-a dreptul halucinant. Așteptăm să vedem ce se va întâmpla. Speranțe mari nu am, credeți-mă”, a precizat clujeanul revoltat. 

Pe cealaltă parte a malurilor Someșului am văzut câțiva muncitori care se ocupau de curățarea granitelor de beton cu mătura (nu înțelegem „misiunea lor”), în timp ce alții „răsfățau” betonul cu jeturi de apă. În același timp, ne-am reîntors la locul unde, la începutul șantierului, am observat copacii care fuseseră doborâți. Din păcate, acum am găsit chiar mai mulți copaci căzuți, iar progresul lucrărilor pare să fie lent, aproape imperceptibil. În plus, mormanele de pământ care existau acum câteva săptămâni nu numai că erau încă prezente, dar păreau să se fi înmulțit, în timp ce prezența muncitorilor era aproape nulă. Doar câțiva, răzleți și nesiguri, păreau să se perinde pe acolo, parcă mai degrabă din greșeală decât într-un efort coordonat de a duce lucrările mai departe.

Emil Boc, prins cu minciuna sau dezinformarea în ceea ce privește lucrările de pe malurile Someșului 

Pe 10 mai 2023, Emil Boc a precizat că lucrările de pe malurile Someșului sunt în proporție de 75% finalizate, iar marele proiect va fi gata până în octombrie 2023, când clujenii se vor putea bucura cu 1,2 hectare mai mult de spațiu verde. Cu toate acestea, la o privire mai atentă,panoul unde scrie numele proiectului, „Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului, zona 1-Lunca Someșului Mic”, apare scris, proaspăt, pentru data finalizării proiectului, 31.12.2023. Îl cităm pe edil:  „Proiectul va fi finalizat și vom putea oferi clujenilor în totalitate, încheiat, în luna octombrie, după graficul actual, după calcularea perioadelor de iarnă când nu s-a putut lucra, după dirigintele de șantier care a oferit prelungire în condițiile în care au fost fisuri la magistralele de apă și au trebuit să facă lucrări complementare. Astăzi (10 mai) vă pot spune că în luna octombrie acest proiect va fi finalizat. Vom veni cu graficul exact pe luna octombrie pe măsură ce lucrurile evoluează.”

Amintim că reamenajarea malurilor râului Someș ar trebui să fie finalizată în cursul acestei veri, în ciuda faptului că termenul de finalizare, stabilit inițial pentru 30 aprilie 2023 a fost depășit cu aproape o lună. Pe 19 mai 2020, a fost încheiat contractul de finanțare pentru proiectul numit „Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului, zona 1 – Lunca Someșului Mic”. Valoarea totală a acestui proiect se ridică la peste 123 de milioane de lei. Zona vizată pentru intervenție acoperă o suprafață de aproximativ 146.500 m2 și include părțile intravilane ale Someșului adiacente străzilor Paul Ioan, 1 Decembrie 1918, Plopilor, Gavril Muzicescu, Sigismund Toduță, Splaiul Independenței, Mamaia, Dragalina, Parcul Rozelor și Iuliu Hatieganu.

Obiectivul principal al acestui proiect este de a îmbunătăți condițiile pentru utilizarea mijloacelor de transport nemotorizate. Aceasta se face în speranța de a reduce numărul de călătorii cu vehicule private, de a încuraja folosirea transportului public și de a reduce emisiile de CO2 echivalent provenite din transport. Prin urmare, finalizarea acestui proiect în timp util este esențială pentru îmbunătățirea calității vieții și sustenabilității în zona Cluj-Napoca.

La sfârșitul lunii mai, reporterii noștri s-au deplasat la fața locului pentru a observa „splendorile” arborilor plantați pe malul Someșului, proiect „baban” în cadrul programului de reamenajare. Cu toate acestea, rezultatele au fost departe de așteptările inițiale. După prima ploaie, o parte dintre acești arbori noi s-au „prăbușit”, un simbol trist al fragilității și posibilei îngrijiri. Mai mult decât atât, amenajările în curs de desfășurare sugerau o predominanță a betonului în detrimentul spațiului verde promis cu entuziasm de administrație. Această constatare este în contradicție cu discursul oficial și cu așteptările clujenilor, care speră la un spațiu natural revitalizat, un mediu plăcut de recreere și un habitat sigur pentru biodiversitatea locală.

Reamintim că o componentă esențială a acestui proiect de reamenajare a fost promisiunea de a îmbunătăți spațiul verde și de a crea un mediu mai prietenos pentru pietoni și bicicliști. Observațiile noastre de teren, totuși, ridică întrebări serioase cu privire la modul în care aceste obiective sunt urmărite și dacă vor fi îndeplinite în realitate. Vom continua să monitorizăm situația și să aducem în atenția clujenilor progresul și eventualele deficiențe ale acestui important proiect urban în valoare de peste 120 de milioane de lei. 

Nu reprezintă o noutate faptul că Primăria Cluj-Napoca se lansează cu entuziasm în numeroase proiecte ambițioase, doar pentru a pune în „stand-by” implementarea acestora după un anumit timp. După ce presiunea publică devină intensă, iar presa locală, care mai este, aduce la suprafață perioada de letargie a constructorilor, lucrările sunt reluate într-un ritm care lasă de dorit. 

Abordarea asta tip „start-stop” provoacă deranj în rândul clujenilor și împiedică, inevitabil, progresul eficient al orașului de cinci stele. De multe ori ne punem semnul întrebării asupra modului în care sunt planificate și executate renovările de infrastructură majoră, până la proiectele de îmbunătățire a spațiului verde. 

Suprafața totală de spațiu verde în Municipiul Cluj-Napoca este de 28.64 mp pe cap de locuitor și a înregistrat o creștere de 3.24 mp pe cap de locuitor în ultimii doi ani. De asemenea, suprafața de spațiu verde în fiecare cartier este după cum urmează: Zona Centrală – 354.965,26 mp, Cartier Gheorgheni-Andrei Mureșanu – 369.963,48 mp, Cartier Mărăști-Între Lacuri-Someșeni-Bulgaria – 385.922,82 mp, Cartier Grigorescu-Dâmbu Rotund – 140.605,00 mp, Cartier Mănăștur-Plopilor – 335.921,00 mp, Cartier Zorilor – 68.336,97 mp. Printre cele mai populare parcuri și zone verzi din oraș se numără Parcul Central Simion Bărnuțiu, Zona verde Cetățuie, Baza Sportivă Gheorgheni, Baza Sportivă „La terenuri”, Parc Iuliu Prodan, Parc Aurel Vlaicu, Parc Tineretului – Pădurea Clujenilor și Parc Între Lacuri.