Patru clujeni dețin în zona Detunata un teren de 5.800 metri pătrați. Încă din 2015, Jakab Marton, Jakab Ștefan, Jakab Gheorghe și Jakab Ferenc le-au cerut în repetate rânduri consilierilor locali clujeni să schimbe încadrarea terenului din ”zonă verde” într-o zonă care să permită edificarea de locuințe colective. Familia Jakab susține că terenul respectiv este încadrat greșit, cu atât mai mult cu cât acolo primăria are garaje pentru care a încasat bani, deci nu are cum ca în acte să figureze ca și spațiu verde, conform noului PUG. După ce a pierdut un proces, familia Jakab își caută dreptatea la CEDO.

Familia Jakab încearcă de ani de zile să schimbe zona verde care a fost instituită pe parcela pe care o dețin cu o încadrare care să le permită edificarea de locuințe colective, așa cum vecinii lor au reușit acest lucru. De fiecare dată, consilierii locali au respins solicitarea acestora, menținând încadrarea ca spațiu verde a terenului din zona Detunata.

Familia Jakab a arătat că terenul lor apare în cartea funciară încadrat la „curți construcții”, iar în noul PUG apare ca spațiu verde, în timp ce parcele din zonă au încadrări care au permis edificarea de locuințe colective, chiar și un restaurant, realizat de un arhitect cunoscut. Mai mult, aceștia au reproșat primăriei că a închiriat garajele de pe parcelă în loc să le demoleze, iar situația persistă de câțiva ani. Așa că au smuls la una dintre ședințele Consiliul Local o promisiune că, dacă fac o plângere prealabilă, atunci situația lor se va rezolva.

Contre între consilierii locali

Într-o ședință de Consiliu Local din anul 2015, Anna Horvath, fostul viceprimar al Clujului a intervenit în favoarea proprietarilor, amintind că legea este clară și că tot ceea ce apare în cartea funciară încadrat la categoria „curți construcții” se scoate automat din V (zonă verde). Horvath a menționat că nu înțelege de ce aceasta politică nu se aplică tuturor proprietarilor din Cluj-Napoca.

Fostul arhitect-șef al municipiului, Ligia Subțirică, a explicat că respectiva parcelă era prevăzută ca zonă verde și în vechiul PUG, așa că prevederea a fost preluată și în noul PUG.

„Pentru instituirea de noi zone verzi nu punem curțile-construcții. Unde a fost însă verde, rămâne verde. Acest teren a fost zonă verde. Sunt niște terenuri de tenis la capătul liniei 3, o fostă bază sportivă și parțial terenul e ocupat cu garaje provizorii”, spunea Ligia Subțirică la una dintre ședințele Consiliului Local din 2015.

Horvath a insistat și a întrebat dacă decizia este ca proprietarii să fie obligați să facă parc pe teren. Corina Ciuban, șefa direcției de urbanism, a explicat că încadrarea permite edificare unor construcții cu caracter sportiv.

Fostul viceprimar Gheorghe Șurubaru spunea că terenul în cauză se află lângă baza sportivă a primăriei din zonă. În plus, consilierii din comisia de urbanism au militat pentru ca această parcelă să rămână verde, cu funcțiuni sportive.

„Trebui să se știe că vorbim de verdele pentru parcuri care este una și de verdele sportiv în cazul căruia se permit anumite construcții”, a atras atenția consilierul Ștefan Florian.

Mai mult, fostul consilier Gabriel Oniga spunea la acea vreme că este vorba despre o decizie de oportunitate a Consiliul Local de care depinde viitorul zonei Detunata. „Proprietarii vor acolo să edifice locuințe colective. Cred că despre asta este vorba când decidem. De oportunitate. Adică ne dorim să plantăm și în această ultimă zonă verde a orașului blocuri între blocuri sau nu”, a spus Oniga.

În final, consilierii locali au respins plângerea prealabilă formulată de proprietari și au menținut încadrarea de spațiu verde pentru parcele de pe Detunata. De altfel proprietarii s-au judecat cu primăria, după ce aceasta a refuzat să aprobe un Plan Urbanistic de Detaliu prin care voiau să edifice blocuri în zonă. În primă instanță au câștigat oamenii, însă după ce primăria a făcut recurs, instanța a respins solicitarea proprietarilor.

Reclamațiile au continuat

Într-o altă ședință a Consiliului Local din anul 2016, Gheorghe Jakab îi spunea lui Emil Boc că i-a promis că rezolvă problema, însă nu s-a ținut de cuvânt.

”Mi-a promis domnul primar că dacă îmi scrie mie în cartea funciară curţi şi construcţii, îmi aprobă și îmi dă P.U.G.-ul și din zonă verde face pentru construcţii. Că a promis domnul primar şi nu s-a ţinut de cuvânt, asta nu este nicio problemă. Dar, potrivit Legii nr. 135/2014, terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere, conform legislaţiei în domeniu. 
Eu plătesc pentru curţi şi construcţii şi terenul este plin cu garaje. Membrii Comisiei de urbanism nu au fost să vadă ce este acolo. În cartea funciară scrie „curţi şi construcţii”. Al doilea aspect: până în 2009, 2010, este un contract de la Parcări că au încasat bani; au încasat bani, în anul 2010; suntem în 2016; şi la ora actuală sunt doi domni care au plătit cu chitanţa, în 22.01.2016, contract parcare pe terenul nostru, unde dumneavoastră spuneţi că avem spaţiu verde; de ce nu trimiteţi urbanismul, comisia, să vină să se uite?”, mai reclama bărbatul în anul 2016.

Și la această ședință a consiliului local au intervenit în discuție mai mulți consilieri locali, inclusiv primarul Emil Boc care spunea că dacă în C.F. omul are curţi-construcţii, trebuie respectată prevederea legală, din lege, care spune că nu poate fi inventariat ca altceva”.

Consilierul local, Olah Emese spunea că există un conflict între prevederile legii. Concret, problema este că proiectantul PUG susținea că nu se pot modifica prevederile vechi, chiar dacă legea, între timp, precizează clar că curțile-construcții nu pot să fie inventariate ca și spații verzi.

 „Având în vedere că şi eu am făcut parte şi mai fac parte din comisia respectivă, şi am fost prezentă la discuţii, domnul a solicitat ca terenul, parcela respectivă să fie scoasă din zonă verde. Eu atunci, şi colegii mei, am susţinut admiterea plângerii. Și în consiliu s-a discutat pe această temă şi s-a subliniat de către Direcţia de urbanism că nu se poate, având în vedere că şi destinaţia veche a fost de zonă verde şi, în plus, au venit cu o interpretare a legii în ceea ce priveşte zonele verzi, că nu există niciun impediment ca pe zona verde să apară anumite construcţii, chiar dacă sunt garaje. Exact aceasta a fost motivaţia din informarea făcută către consiliul local. Am arătat şi atunci că există un conflict între prevederile legii care prevede, expres, că zonele, parcelele curţi şi construcţii nu pot fi inventariate ca fiind zone verzi, respectiv propunerea urbanismului. Din păcate, punctul nostru de vedere, la momentul respectiv, nu a fost avut în vedere. Deci, aşa a fost motivarea Direcţiei de urbanism, nu a avut legătură cu nicio altă solicitare, să fie trecută într-o zonă care să permită construirea”, spunea Olah Emese.

Discuțiile pe această temă au continuat, însă la sfârșit, primarul Emil Boc l-a îndrumat pe Gheorghe Jakab să se adreseze instanței de judecată, pentru că reprezentanții consiliului local nu pot reveni pe baza unei hotărâri care deja s-a adoptat, numai dacă o instanță decide asta.

”Dumneavoastră aveţi câteva căi legale: una este de a ataca în contencios hotărârea noastră, a consiliului local, de respingere a plângerii; e o cale legală, unde mergeţi în instanţă, să vedem ce zice şi instanţa. Asta e o soluţie pe care o aveţi la îndemână – înţelegeţi? – să atacaţi în instanţă respingerea noastră, unde instanţa va spune: are consiliul local dreptate sau are dreptate petentul, adică dumneavoastră”, spune Emil Boc.

Cauza a ajuns la CEDO

Familia Jakab s-a adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului. În cauza ”Gheorghe JAKAB și alții împotriva României”, introdusă pe 29 iulie 2017, comunicată la 30 martie 2020 și publicată la 18 mai 2020, clujenii se plângeau că nu au avut parte de un proces echitabil.

”Cererea privește imposibilitatea în care cei patru reclamanți se găsesc cu privire la folosirea terenului lor de 5.827 mp, ținând cont de includerea acestui teren de către autoritățile locale în categoria spațiilor verzi publice, în sensul prevăzut în Legea nr. 24/2007.

Solicitarea reclamanților de anulare a deciziei din 22 decembrie 2014 de declarare a acestui teren „spațiu verde public” a fost respinsă în cele din urmă printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel Cluj din 30 ianuarie 2017.

Reclamanții se plâng, în primul rând, de faptul că nu au avut parte de un proces echitabil pentru că Curtea de Apel a ignorat autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri din 16 mai 2007, în sensul ce stabilise că terenurile lor nu au intrat în categoria „spații verzi publice”. Aceștia se plâng apoi de încălcarea dreptului la posesia pașnică a proprietății lor. Ei se bazează pe articolul 6 din Convenție și pe articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție”, se arată în obiectul cererii.

Întrebări comunicate au fost următoarele:

”1. Reclamanții au beneficiat de un proces echitabil în sensul articolului 6§1 din Convenție, având în vedere concluziile Curții de Apel Cluj din hotărârea sa din 30 ianuarie 2017, în special cu privire la Hotărârea din 16 mai 2007 care a concluzionat că terenul nu era un spațiu verde public în sensul Legii nr. 24/2007?

2. Dreptul reclamanților la posesia pașnică a proprietății lor garantată prin articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, a fost respectat în cazul de față, având în vedere includerea terenurilor lor în categoria „spații verzi publice” în lipsa unei compensații?”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here