În urma alegerilor din 25 mai, nouă partide considerate de extremă dreaptă au obținut mandate în Parlamentul European. În Franța și Marea Britanie succesul acestor partide a reprezentat o lovitură puternică pentru actuala putere politică, dar mai ales pentru măsurile referitoare la migrație, pe care formațiunile țină să le facă mai restrictive. Pentru români acest rezultat poate reprezenta semnalul unei reticențe chiar mai mare a occidentalilor de a-i primi în comunitățile lor și chiar că europenii susțin îndepărtarea violentă a problemei migrației.
Nouă partide de extremă-dreapta au obţinut locuri în Parlamentul European în urma scrutinului din 25 mai, comentează ediţia britanică a Huffington Post, prezentând lista formaţiunilor eurosceptice care au obţinut mandate de eurodeputaţi. Primul loc pe lista alcătuită de Huffington Post este ocupat de partidul Frontul Naţional, din Franţa, condus de Marine Le Pen. “Fondatorul partidului, Jean Marie Le Pen, sugera luna trecută că ‘Domnul Ebola’ ar putea rezolva problema imigraţiei în Europa în trei luni…”, aminteşte Huffington Post. Un sfert dintre francezi (25%) au votat cu forţa politică al cărei lider este Marine le Pen, fiind pentru prima dată când un partid anti-imigraţie, anti-UE câştigă alegerile într-o ţară.
”Omul alb” tremură cu votul în mână
Formaţiunea neonazistă germană Partidul Naţional German (NPD) este catalogată drept rasistă şi antisemită, insistând pentru o Europă “a oamenilor albi”, notează publicaţia. În Austria, Partidul Libertăţii (ultranaţionalist) s-a remarcat printr-o campanie antimusulmană. Liderul fomaţiunii populiste, Heinz-Christian Strache, nu se consideră rasist, argumentând că îi plac mâncărurile orientale. În Grecia, partidul Zori Aurii are o doctrină ultranaţionalistă, iar unii membri ai săi sunt în închisoare pentru apartenenţă la grupuri infracţionale. Formaţiunea elenă, care va avea pentru prima dată membri în PE, insistă că nu este nici criminală, nici neonazistă. Partidul “Finns” s-a remarcat printr-o campanie electorală antieuropeană, xenofobă, populistă, iar liderul formaţiunii a fost amendat pentru comentarii antimusulmane.
Partidul Libertăţii din Olanda, condus de populistul Geert Wilders, va avea doar patru mandate în Parlamentul UE. Wilders declara, la un moment dat: “Eu nu urăsc musulmanii, urăsc islamul”.
Neo-fascism, neo-nazism, anti-migrație
Liga Nordului a obţinut 6% din voturi în Italia. “Africa nu a produs prea multe genii, după cum poate vedea toată lumea dintr-o Enciclopedie Mickey Mouse”, a spus unul dintre eurodeputaţii partidului populist şi xenofob. Partidul Poporului Danez a obţinut 27%, după ce preşedintele fondator, Pia Kjærsgaard, a afirmat că Danemarca nu este o ţară în care imigraţia să fie normală sau bine-venită.
Mişcarea naţionalistă ungară Jobbik, cu accente neonaziste, va avea trei reprezentanţi în PE. De altfel, partidul nu este unul marginal în țara vecină. La alegerile parlamentare din Ungaria, care au avut loc în primăvara anului 2010, Jobbik a obținut un număr de 855.436 de voturi, adică 16.67% din voturi. Partidului Jobbik îi revin 47 de locuri în Parlamentul Maghiar. Unii membri Jobbik au cerut înscrierea etnicilor evrei din Ungaria în registre speciale.
Privirea de ansamblu
În mare, rezultatele votului politic al Europei arată o victorie a dreptei moderate, cu Partidul Popular European (PPE) și valorile sale tradiționale câștigând alegerile europarlamentare. PPE a câștigat cele mai multe mandate în viitorul Parlament European (213) și a obținut 28%, în scădere cu 7 procente față de ponderea în actualul Legislativ. Social-democrații au pierdut și ei 6 mandate, dar au totuși 25% din opțiunile exprimate. Dintre formațiunile tradiționale, liberalii înregistrează cea mai mare scădere, cu 64 de mandate, față de 83 în actualul Parlament European, dar se mențin pe locul al treilea cu aproape 9% din voturi.
Marea provocare a configurației politice a viitorului Parlament European este puterea de influență a euroscepticilor, deocamdată divizați în grupuri politice în interiorul parlamentului, dar cu susținere din așa-numitul grup al independenților, care este în creștere. Aceștia ar putea ajunge la 5%, în creștere ușoară față de 2009, adică la 41 de mandate. Există calcule potrivit cărora grupul euroscepticilor ar putea însuma peste 100 de mandate, devansându-i pe liberali.
Campania anti-români a UKIP
Începând de anul acesta, românii și bulgari au acces liber pe piața muncii în Marea Britanie, potrivit acordului semnat de state cu Uniunea Europeană. Britanicii sunt însă împotriva acestei schimbări, iar o formațiune politică, UK Independence Party, a început, la sfârșitul lui 2014, să distribuie fluturași pe stradă, care conțin fotografia fostului premier Victor Ciorbea și a unui extraterestru, și susțin că toți românii arată așa, iar bulgarii au ochii chiar mai ciudați.
Un grafic schițat de mână susține că dacă rata imigrării românilor și bulgarilor rămâne la fel de mare, până în 2016 aceștia vor cuceri Marea Britanie. În plus, îi încurajează pe britanici să nu îi primească în casă, pentru că îi vor jefui și le vor mânca animalele de companie și propun măsuri extreme pentru ca Uniunea Europeană să nu mai liberalizeze piața muncii și implicit intrarea imigranților în Marea Britanie.
UK Independence Party (UKIP) este o formațiune politică britanică recunoscută pentru politicile sale eurosceptice și populismul de dreapta. Deși acest fluturaș pare un pamflet, opoziția partidului față de intrarea românilor și bulgarilor pe piața muncii din arhipelag este cât se poate de reală, fiind în acest sens susținuți chiar de oameni de afaceri. Potrivit paginii de internet a partidului, peste 80.000 de români și bulgari intenționează să emigreze spre Marea Britanie, fiind citat Parlamentul European. Partidul eurofob UKIP al lui Nigel Farage a devansat în alegerile europene, în Regatul Unit, cele trei partide tradiționale, cu un scor istoric de 29%, relatează AFP.
