Averile directorilor generali ai societăților și regiilor aflate în subordinea Primăriei Cluj-Napoca au ajuns din nou sub lupa reporterilor Gazeta de Cluj. În această ediție vă dezvăluim ce venituri încasează Emil Miron, cel care conduce Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca de peste 30 de ani, și Alexandru Coroian, șeful Cluj Innovation Park, care a reușit să se infiltreze în consiliile de administrație ale mai multor instituții din subordinea municipalității.
Cei doi se pot lăuda cu un portofoliu de proprietăți generos, pornind de la terenuri, vile, apartamente, mașini, până la conturi babane și venituri salariale, care în cazul lui Emil Miron depășesc 500.000 de lei pe an. Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca este punctul comun al celor doi, Miron este șeful instituției, Coroian este membru în Consiliul de Administrație și ca formula să fie completă soția lui Alexandru Coroian lucrează tot la RAT.
Emil Miron stă la cârma Regiei Autonome de Termoficare (RAT) Cluj-Napoca (Termoficare Napoca SA) mai bine de 30 de ani. Acesta și-a început cariera ca economist la Terapia Cluj, în anul 1979. Ulterior, între anii 1987 și 1989 a fost economist principal la Consiliul Popular al Județului Cluj. În anul 1991 s-a angajat la Regia de Termoficare pe postul de contabil șef și după numai un an a ajuns directorul economic al instituției. Următorul pas în cariera lui Miron a fost bifarea funcției de director general, în perioada 1993-1995. Timp de 6 ani Coroian a retrogradat în funcția de manager al instituției, iar din anul 2001 s-a instalat din nou la șefia RAT Cluj-Napoca.
Declarația de avere completată de Emil Miron anul acesta, dezvăluie că șeful Regiei de Termoficare deține trei terenuri în municipiul Cluj-Napoca și un altul în localitatea clujeană Chinteni. Acesta deține și două case în orașul de cinci stele, una de 88 mp cumpărată în anul 2021, iar cealaltă construită în anul 2000 cu o suprafață de 370 mp. Miron deține o mașină marca Peugeot 207 din anul 2007, iar în conturi are numai suma de 5049 de lei. Șeful RAT Cluj-Napoca a vândut în noiembrie 2022 un teren în schimbul sumei de 177.000 de euro, însă imobilul nu se regăsește în declarația de avere completată anul trecut. Miron are două credite contactate în anul 2021 în valoare totală de 34.050 de lei pe care va trebui să le achite anul acesta.
Emil Miron, pensionar și salariat de lux al RAT Cluj-Napoca
Din cadrul RAT Cluj-Napoca, Emil Miron a încasat anul trecut venituri în valoare de 307.292 de lei, iar de la societatea Colina Cluj Napoca Energie SRL, unde este administrator, a încasat 81.066 de lei.
Veniturile acestuia sunt completate de o pensie frumușică de 116.436 de lei. Astfel veniturile încasate de Emil Miron anul trecut se ridică la frumoasa sumă de 504.792 de lei, respectiv 42.066 de lei pe lună. Colonia Cluj Napoca Energie SRL este o firmă înființată în 1998, care ar ca obiect de activitate „Furnizarea de abur și aer condiționat”. Compania are trei asociați: Termoficare Napoca SA (33%), RHEINENERGIE AG (33%) și E.On România SRL (33%). Miron Emil este administrator, alături de Iordache Cătălin Valentin și Von Cube Hans Christoph.
Emil Miron nu a încasat întotdeauna salarii atât de babane. Ce mai veche declarație de avere completată de acesta datează din anul 2010, când declara că încasează de la RAT 30.000 de lei, iar din partea societății Colina Cluj Napoca Energie SRL 17.941 de lei. De la un an la altul, veniturile i-au crescut cu aproximativ 15-20 de mii de lei anual, în anul 2015 fiind înregistraă o creștere majoră la 120.000 de lei. Din anul 2018, Emil Miron a începu să-și cumuleze pensia cu salariul, ajungând la venituri totale de aproape 300.000 de lei anual.
Cu toate că primarul Emil Boc, în perioada în care a ocupat funcția de premier, s-a arătat profund deranjat de persoanele din sectorul public care își cumulează pensia cu salariul, edilul a reușit să treacă peste acest inconvenient atât în cazul lui Emil Miron, cât și în cazul lui Ion Pantelimon, șeful RADP Cluj-Napoca.
Coroian s-a infiltrat conducerea regiilor din subordinea Primăriei Cluj-Napoca
Alexandru Coroian ocupă funcția de director general al Cluj Innovation Park încă din anul 2014. Acesta a obținut patru mandate de consilier județean de partea partidului PDL, iar în perioada decembrie 2011 – iulie 2012 a fost vicepreședintele Consiliului Județean Cluj. Ulterior s-a propulsat pe un post de inspector de specialitate în cadrul Primăriei Cluj-Napoca. După ce a intrat la sânul lui Boc, Coroian a reușit să se instaleze la șefia Cluj Innovation Park, dar nu s-a mulțumit cu atât. Acesta a obținut calitatea de membru în consiliile de administrație ale mai multor societăți și regii din subordinea primăriei precum: Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca sau Regia de Administrare a Domeniului Public Cluj-Napoca. Potrivit declarației de avere, Alexandru coroian deține trei terenuri în localitatea Bârlogu, județul Argeș, dobândite prin moștenire, un teren intravilan de 1000 mp în municipiul Cluj-Napoca și un alt teren în intravilanul localității clujene Gheorghieni.
Directorul Cluj Innovation Park are un apartament de 82 mp în Cluj-Napoca și o casă de 156 mp în Gheorghieni. Coroian conduce o Skoda Octavia din anul 2010, iar în conturi are peste 193.000 de lei și 5100 de dolari. Acesta are și un credit scadent în anul 2032 în valoare de 102.467 de lei. Șeful Cluj Innovation Park a încasat din cadrul instituției 127.735 de lei în anul 2022. Pe lângă această sumă, Coroian a mai încasat o indemnizație de membru al Consiliul de Administrație al Regiei de Termoficare Napoca în valoare de 20.341 de lei. Soția acestuia este angajată tocmai la Regia de Termoficare, de unde a încasat un salariu de 62.828 de lei anul trecut. Coroian este acționar al BRD, Transgaz, Banca Transilvania, Fondul Proprietatea și Romgaz. În anul 2014, înainte să ajungă în funcția de director general al Cluj Innovation Park, declarația de avere a lui Coroian era aproape goală, singurele bunuri declarate fiind cele două case. La acea vreme veniturile anuale încasate de Coroian se învârteau în jurul sumei de 19.000 de lei. Anii au trecut și, așa cum am arătat mai sus, acesta și-a extins considerabil portofoliul de proprietăți.
Gazeta de Cluj, nu ei sunt de vină, nu ei trebuie arătați cu degetul. Legile care permit asemenea enormități, discrepanțe între veniturile angajaților din aceeași unitate, discrepanțele dintre veniturile unităților care au monopol etc. De ce nu luați la întrebări pe cei care nu vor să schimbe aceste legi. În România este necesară o lege unitară a salarizării în care să se prevadă că raportul dintre salariul maxim posibil în instituțiile statului, societățile cu capital majoritar de stat, regii autonome, autorități, agenții și salariul minim pe economie să fie de 1/4 . Sporurile să fie în sumă fixă și să nu depășească 10% din salariu.