VEZI Cat spatiu verde are Clujul
Primaria municipiului Cluj-Napoca a finalizat Registrul Spatiilor Verzi pentru domeniul public si privat al statului, in cadrul caruia a identificat un total de 8.140.800 mp de spatiu verde. Calculat pe baza datelor de la Directia Judeteana de Statistica referitoare la dimensiunile populatiei clujene (318.000 de locuitori), avem 25,6 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor. Pana in anul 2013, Uniunea Europeana cere atingerea unui minim de 26 de mp/cap de locuitor.
„Asa cum stiti, Registrul Spatiilor Verzi de pe domeniul public si privat al statului era o obligatie impusa de lege. Noi am facut acest lucru cu personalul angajat la Primaria Cluj-Napoca si impreuna cu personalul de la Universitatea de Stiinte Agricole. Sunt patru orase care au terminat, intr-adevar acest registru inaintea noastra, cum ar fi Oradea, Timisoara, Bucuresti, dar ei au angajat firme. Am citit mai demult cati bani au dat pentru un cadastru verde si am spus ca de banii acestia mai facem niste parcuri si niste locuri de joaca”, a declarat primarul Sorin Apostu.
Spatiul privat dubleaza cifrele
Potrivit reprezentantilor administratiei locale, la realizarea Registrului Spatiilor Verzi au fost luate in considerare spatiile verzi de pe aliniamentele stradale, scuaruri si cimitire, cele din parcuri si din padure, cat si spatiile verzi aferente institutiilor de cult, invatamant sau a bazelor sportive. Deocamdata Primaria are doar o evidenta a terenurilor statului, nu si cele de pe terenurile proprietate privata, in ciuda faptului ca beneficiile aduse de prezenta vegetatiei sunt generale si accesibile intregului oras. Astfel exista o statistica tehnica si una reala, a cat de verde este Clujul, subliniaza acestia intr-un comunicat de presa. „Daca luam in considerare si suprafata de pe proprietatile private, suprafata verde se dubleaza. Principalul rol al spatiului verde intr-o metropola este improspatarea aerului. Motivul pentru care Uniunea Europeana a cerut o limita de 26 de mp/cap de locuitor este legata stricto senso de poluare”, a explicat primarul Sorin Apostu.
In cadrul Registrului Spatiilor Verzi, Primaria Cluj-Napoca a elaborat si un clasament al cartierelor in functie de cat suprafata de spatiu verde. Astfel, pe primul loc se afla cartierul Gruia, cu o suprafata de 2,47 de milioane de mp, suprafata ce include si zona Hoia. Pe locul al doilea se afla cartierul Gheorgheni, care edilul apreciaza ca a fost cel mai bine construit din punctul de vedere al asigurarii de spatiu verde. Acesta este urmat de Manastur, la care nu a fost luat in considerare Fagetul, Centru, cu Parcul si Cimitirul Central si Zorilor. Pe pozitii codase sunt cartierele mai dens construite Marasti, Grigorescu si Plopilor, insa in cazul unei raportari la populatie acest clasament s-ar schimba.
Topul cartierelor verzi
“Un top al cartierelor in functie de suprafetele de spatiu verde ne ofera cu siguranta o serie de surprize, mai ales in situatiile in care, in perceptia publica, anumite zone se bucura de un renume de zone cu multa verdeata si nu sunt pe primele locuri, iar altele, considerate vitregite demonstreaza in acest inventar ca stau mult mai bine la metri patrati de spatiu verde, decat considera locuitorii cartierului. Aceasta nu inseamna ca, din pacate, anumite zone din anumite cartiere sunt intr-o situatie mai putin fericita, pe care incercam sa o remediem pe cat este posibil”, a precizat primarul Sorin Apostu .
Tot o veste „verde” este legata de crearea unui circuit botanic, in care turistilor sa le fie prezentate pe langa comorile arhitecturale, culturale si artistice ale orasului si comorile botanice pe care orasul nostru le detine. Cu ajutorul profesorilor si a studentilor din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, care au realizat Harta vegetala a orasului, se vor identifica, pastra si prezenta arborii seculari. In Cluj-Napoca traiesc 250 de astfel de arbori seculari, unii dintre ei putand fi considerati chiar arbori monumentali. Acestia se gasesc in Gradina Botanica, in Parcul Central, Cimitirul Central, in Parcul sportiv Iuliu Hatieganu, dar si in alte locuri. Clujul nu are pana in prezent niciun copac declarat “arbore ocrotit monument al naturii”, care sa se bucure de o protectie legala, desi exista 15 arbori propusi pentru acest statut de catre Comisia Monumentelor naturii a Academiei Romane, iar majoritatea au in jur de 200 de ani.
Diana Gabor
