Laura Codruța Kovesi le-a dat undă verde procurorilor din DNA să folosească aceeași persoană și ca martor cu identitate protejată, și ca martor cu identitate reală, cu condiția să anunțe instanța de judecată. Dispoziția apare într-o circulară semnată de fosta șefă a DNA în 2016 și îi este imputată acum în cel de-al doilea dosar în care este urmărită penal de către Secția de Investigare a magistraților pentru infracțiunile de grup infracțional organizat și complicitate la represiune nedreaptă.
„Urmare ședinței săptămânale de analiză a soluțiilor avute cu procurorii Secției judiciare penale la data de 05.10.2016 și la care au fost invitați să participe toți procurorii șefi secție/serviciu/birou din cadrul structurii centrale a direcției, a rezultat că au fost întâlnite situații când, pe parcursul urmăririi penale aceeași persoană a fost audiată atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât și în aceea de martor cu identitate reală.
S-a apreciat că nu există vreun impediment pentru procurorul de caz de a proceda în această modalitate, cu precizarea că cele două declarații nu constituie probe distincte în cadrul procesului penal, necesitatea acestei audieri rezultând în funcție de stadiu urmăririi penale.
Totodată, procurorul va informa numai instanța de judecată despre această situație la momentul trimiterii dosarului în judecată sau pe parcursul cercetării judecătorești, pintr-o adresă cu regim secret de serviciu”, se specifică în adresa din octombrie 2016. Circulara a fost trimisă, e adevărat, după ce dosarul lui Sebastian Ghiță ajunsese în instanță, deci după ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către DNA Ploiești.
Ce acuză procuroarea Adina Florea de la Secția Specială în legătură cu Circulara (comunicat)
„Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror șef la Direcția Națională Anticorupție, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine si dispoziții date, grupul infracțional inițiat de doi procurori și un ofițer de poliție judiciară, la care au aderat alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară, iar aceștia ar fi acționat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals.
Ordinele și dispozițiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiași persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală, precum si într-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, ordin prin care ar fi fost încălcate dispozițiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanțele de judecată numai a suporturilor care conțin convorbirile relevante în cauză”;
Ce zice Kovesi despre Circulară (comunicat)
„Circulara la care se face referire în comunicatul de presă nu a fost un ordin, ci o sinteză a concluziilor desfășurate la o ședință de lucru internă din DNA, prin care s-a comunicat tuturor procurorilor că a existat o situație în care procurorii de caz au audiat un martor cu identitate reală și apoi și cu identitate protejată. Prin circulara respectivă am transmis tuturor procurorilor modul în care a fost soluționată situația de către instanța de judecată. Esența sintezei a fost aceea că judecătorul trebuie încunoștințat de către procuror în cazul în care este vorba de același martor.
Cel mai relevant este faptul că respectiva circulară a fost emisă la câteva luni DUPĂ ce martorii fuseseră audiați în acest fel de către Serviciul Teritorial Ploiești, astfel că este imposibil ca circulara să fi determinat în orice fel un comportament anterior al unor procurori DNA. Circulara a fost emisă în luna octombrie 2016, după ce în cauză fusese finalizat rechizitoriul, iar dosarul trimis în instanță. Conducerea centrală a DNA a aflat despre modul de audiere când această problemă s-a ridicat în judecata în camera preliminară și acesta este motivul pentru care s-a discutat într-o ședință de lucru situația creată. Este aberant să acuzi că ședințele interne ale DNA în care noi procurorii discutăm organizarea activității au constituit activități ale unui grup infracțional. Este revoltător și jignitor pentru DNA și pentru magistratură în general, astfel de ședințe având loc în toate parchetele. De altfel, problema a mai fost dezbătută ulterior și în cadrul altor ședințe ale DNA și pentru că nu a existat o opinie unanimă a fost constituit un grup de lucru pentru analizarea practicii judiciare în materie și formularea unor concluzii”.
Sursa: cotidianul.ro
