Vicepremierul ungar Zsolt Semjen: “Ţinutul Secuiesc este o chestiune de viaţă şi de moarte pentru maghiari”

Prezent la Universitatea de Vară de la Tusnad, vicepremierul ungar Zsolt Semjen a declarat că susţine autonomia teritorială a regiunilor cu populaţie maghiară, atât în România cât şi în alte ţări precum Slovacia şi Serbia. Cu toate acestea, conform spuselor acestuia, noi, românii, nu ar trebuie să ne îngrijorăm. Un detalie demn de remarcat ar fi şi faptul că, totuşi, Ungaria deţine la momentul actual preşedenţia semestrială a Consiliului UE.

Declaraţiile vicepremierului ungar aprind spiritele

Fără prea multe menanjamente şi uitându-şi diplomaţia acasă, Zsolt Semjen, prezent la Universitatea de Vară de la Tuşnad, a declarat faptul că “Ţinutul Secuiesc este o chestiune de viaţă şi de moarte pentru maghiari”. Vicepremierul ungar a invocat precedentele europene în materie, arătând că maghiarii din România sunt similari acelor comunităţi naţionale din Europa cărora li s-a acordat autonomie, cazul catalanilor.

''Deci eu nu cred că putem să renunţăm şi că trebuie să renunţăm la acest ideal al nostru – autonomia, un ideal care deja s-a înfăptuit în alte locuri din Europa. (…) Noi suntem foarte, foarte mult devotaţi acestui ideal al autonomiei pentru că reprezintă o posibilitate de afirmare pentru comunitatea naţională maghiară din România'', a afirmat Semjen Zsolt. Vicepremierul Ungariei le-a transmis ''prietenilor'' români că ''nu este nimic special, nimic deosebit în această revendicare'', recomandând comunităţii majoritare să arunce un ochi la ''foarte multele exemple şi precedente'' din Europa.

''Noi suntem sortiţi ca să trăim împreună, naţiunile noastre. Maghiarii din Transilvania niciodată nu se vor descurca dacă în România nu se vor înregistra succese. Dacă România va fi o ţara de succes atunci se vor descurca bine şi ungurii din Transilvania. De aceea vă spun: prietenii noştri români trebuie să vadă foarte clar un lucru – în ciuda tuturor demersurilor sau oricărei propagande care s-ar face, niciodată maghiarii din Transilvania nu s-ar descurca mai bine dacă România nu se descurcă bine. Românii dacă se descurcă bine în România atunci şi maghiarii se vor descurca foarte bine'', a declarat Semjen Zsolt.
Toate aceste declaraţii par contrare legii fundamentale a statului, care, la articolul 1, precizează că “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.

Declaraţii asemănătoare cu cele ale lui Tokes de acum un an

Cu aproximativ un an în urmă, Curtea Internaţională de Justiţie (CJE) se pronunţa cu privire la legitimitatea regiunii Kosovă, creeând un precedent periculos. Cel mai înflăcărat de decizia curţii europene a fost vicepreşedintele Parlamentului European Laszlo Tokes. Imediat bupă ce curtea a tranşat disputa cu Belgradul, acesta a declarat într-o vizită la Universitatea de Vara Tusvanyos, de la Băile Tuşnad, că aşa cum Kosovo şi-a dobândit independenţa, şi maghiarii din Transilvania ar putea să obţină autonomia.
"Trebuie să ajungem în tărâmul unităţii comune. O microregiune de talia Kosovo este şi Secuimea. Kosovo şi-a dobândit independenţa, de ce nu ar putea şi Secuimea să aibă autonomie? Trebuie să ieşim în stradă dacă este nevoie. Dacă trebuie, secuimea are nevoie de un model de tip catalan, dar în acel moment nu veţi mai fi la guvernare (UDMR – n.r.), pentru că am manifesta împotriva voastră", spunea la acel moment mai Laszlo Tokes. Şi preşedintele executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Toro T. Tibor, a declarat că formaţiunea nu este de acord cu segmentarea Ţinutului Secuiesc, pentru că acesta trebuie să fie o unitate autonomă.

Alte situaţii asemănătoare pe continent

Şi alte state de pe continent se confruntă cu probleme în regiunile cu diversitate etnică sau religioasă. În Turcia, premierul a ridicat miza în conflictul internaţional privind uciderea în masă a armenilor din Imperiul Otoman, ameninţând că va expulza 100.000 de armeni ce trăiesc în acest stat. "În ţara mea sunt 170.000 de armeni, din care 70.000 sunt cetăţeni. Tolerăm alţi 100.000. Deci, ce voi face mâine? Dacă este necesar, le voi spune celor 100.000: bine, este timpul să plecaţi acasă. De ce? Nu sunt cetaţenii mei. Nu sunt obligat sa îi ţin la mine în ţară," declara acesta în vizită la Londra.

Conflicte sângeroase se desfăşoară în prezent şi în Kirgistan. Mii de familii de refugiaţi fug din sudul Kîrgîzstanului, scena celor mai violente conflicte interetnice din ultimii 20 de ani, în care cel puţin 117 oameni au murit şi peste 1.200 au fost răniţi.Între timp, Moscova, care spusese iniţial că nu intervine în conflict, a trimis de curândcel puţin 150 de paraşutişti în Kîrgîzstan, sub pretextul protecţiei bazelelor militare ruseşti din zonă.

La finele anului 2009, aproximativ 700.000 de catalani din 166 de localitati – circa 10% din populatia regiunii – au fost invitaţi să răspundă prin 'da' sau 'nu' la întrebarea: "Sunteţi de acord ca (n.r. provincia autonomă) Catalonia să fie un stat suveran, social şi democratic, integrat în Uniunea Europeana?".

O minoritate considerabilă din Catalonia este în favoarea secesiunii acestei regiuni prospere, care frunizează 25% din produsul intern brut al Spaniei şi are propria limba.

Un alt referendum simbolic a fost organizat în luna septembrie 2009 în orăşelul Arenys de Munt din nord-estul Spaniei, la care peste 96% dintre participanţi au votat în favoarea independenţei Cataloniei. Prezenta la urne a fost de 41%.

Date despre Ţinutul Secuiesc

-este o zonă istorică din România, situată în estul Transilvaniei, locuită în majoritate de secui-maghiari şi împărţită în mod tradiţional în scaune (magh. "szék"), de unde numele

-cuprinde cea mai mare parte din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi o parte din judeţul Mureş, trei comune din judeţul Neamţ (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean şi Dămuc), o comună din judeţul Alba (Rimetea) şi o comună din judeţul Bacău (Ghimeş-Făget), înglobate cu ocazia reformei administrative din 1968 acestora din urmă judeţe.

-nu are niciun statut administrativ, deşi există o mişcare pentru a crea o regiune autonomă secuiască în această regiune. Cel mai important oraş al Ţinutului Secuiesc este Târgu Mureş.

-potrivit recensământului din anul 2002, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş trăiesc 668.471 de secui şi maghiari (59,2%), dintr-o populaţie totală de 1.129.522. În special în judeţele Covasna şi Harghita, secuii formează o majoritate de 73,8% şi respectiv 84,1%

-în februarie 2007, Consiliul Naţional Secuiesc, o organizaţie care apară drepturile secuilor din Romania, a organizat un sondaj de opinie în vederea obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc. În presă acest sondaj de opinie a fost deseori prezentat drept "referendum", deşi tehnic vorbind nu a fost. Autorităţile române au declarat că acest act nu este ilegal ], dar este "la limita extremă a legii" (organizarea şi desfăşurarea referendumului putând fi reglementate numai prin legi organice conform art. 73, punctul 3, alineatul d) din Constituţia României). Aceeaşi poziţie a avut-o toată clasa politică din România, inclusiv UDMR.

Sabin Ripan