Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei Naţionale în memoria românilor -victime ale masacrelor de la Fântâna Albă, nordul Bucovinei, ţinutul Herta şi Basarabia, ale deportărilor şi ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie, iniţiată de deputatul Tudor Panţîru, a fost adoptată de Camera Deputaţilor, transmite Romanian Global News.
Legea, care iniţial a fost retrimisă la Comisia Juridică a primit aviz pozitiv de la aceasta şi a reintrat în plenul Camerei unde a fost adoptată. Camera Deputaţilor este camera decizională.
Legea va intra în vigoare după promulgarea acesteia de către Preşedintele României şi după publicarea în Monitorul Oficial al României.
Legea permite organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte activităţi menite să cinstească memoria acestor români.
De asemenea, în perioada 31 martie – 2 aprilie, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES vor difuza, cu prioritate, emisiuni despre perioada ocupaţiei sovietice din Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi Basarabia, tratând evenimentele tragice menţionate.
Romanian Global News, alături de alte asociaţii româneşti din ţară şi din străinătate, a susţinut constant propunerea deputatului Tudor Panţîru şi a făcut un lobby activ pentru ca această Lege să fie adoptată.
Senatorul Titus Corlăţeanu ia poziţie în problema declaraţiilor extremiste maghiare
(Foto: Titus Corlăţeanu, Ahmet Davutoglu)
Marţi, 12 aprilie a.c., în plenul Sesiunii ordinare de la Strasbourg a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a adresat o întrebare scrisă lui Ahmet Davutoglu, ministrul turc al Afacerilor Externe şi Preşedinte în exerciţiu al Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, transmite Romanian Global News.
Întrebarea a făcut referire la recentele declaraţii ale unor înalţi oficiali din Ungaria, care promovează acordarea de către autorităţile române de drepturi colective şi autonomie teritorială pe criterii etnice pentru minoritatea maghiară care locuieşte în România.
Titus Corlăţean a solicitat clarificări din partea Preşedintelui în exerciţiu al Comitetului Miniştrilor în legătură cu eventualele schimbări intervenite la nivelul organizaţiei în materia standardelor privind protecţia minorităţilor naţionale, standarde conform cărora drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sunt drepturi individuale şi nu drepturi colective, iar autonomia locală admisă este cea de ordin administrativ şi nu cea fundamentată pe criterii etnice.
În răspunsul Preşedintelui Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, transmis în scris senatorului român, se precizează că, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Rezoluţia Comitetului Miniştrilor şi alte documente în domeniu vizează în mod exclusiv protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ca drepturi individuale şi nu colective, aşa cum rezultă şi din acquis-ul Consiliului Europei şi practica în materie a Comitetului Miniştrilor. În continuare, se precizează că autonomia, ca standard general acceptat, are o natură administrativă, definită de Carta Europeană a Autonomiei Locale şi de protocoalele sale adiţionale, neexistând nicio conexiune între noţiunea de autonomie şi fundamentarea etnică a acestora.
„Această poziţie confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, că solicitările promovate la nivel politic de către înalţii oficiali maghiari încalcă nu doar înţelegerile juridice şi politice anterioare în plan bilateral, Constituţia României, dar şi standardele internaţionale în materie, ceea ce face şi mai greu de înţeles tăcerea autorităţilor române la cel mai înalt nivel – Preşedinţie, prim-ministru şi Ministrul Afacerilor Externe", a adăugat Titus Corlăţean în plenul APCE.
Franţa dotează Rusia cu armament ce ar putea fi folosit împotriva intereselor NATO!
(Foto: fregata Mistral)
Rusiei, bun venit în NATO, prin Champs Elysees. Este cel mai fericit rezultat al globalizării, prin intermediul intereselor comerciale ale Franţei, respectiv interesele militare şi strategice ale Rusiei.
Este vorba despre afacerea Mistral. Mai deunăzi, şi ruşii şi francezii ziceau că vânzarea navelor port-elicopter (de tancuri şi trupe) ar putea pica pentru că francezii nu ar fi fost de acord să vândă ruşilor navele cu tot cu echipamentele de comunicaţii (NATO) pe care flota rusă le cerea. De ce ar cere Rusia nave NATO echipate cu comunicaţii de tip NATO? Pentru compatibilitate. Nu e doar glumă. Prin nivelul de înzestrare telecom de la bordul acestor nave, Rusia va intra în posesia unora dintre cele mai performante mijloace de comunicaţii, dacă acesta o fi conţinutul real al ştirii, când se referă la "fully equiped". Rusia va intra, astfel, pe uşa din faţă în ciberspaţiul NATO. În acelaşi timp, prin achiziţia navelor în sine, Rusia va dobândi capacităţi pe care nu le-a avut niciodată pentru proiecţia puterii în vecinătatea sa sensibilă (Georgia şi Kurile – revendicate de Japonia, la extremităţile sensibile ale SUA).
Rămâne de văzut care vor fi implicaţiile acestei integrări franceze a Rusiei în NATO. Cu cât e mai bine integrată cu atât spaţiul geostrategic al Mării Negre va deveni mai … sigur, mai stabil? Sau este doar o afacere de politică internă, Sarkozy cumpărând voturile muncitorilor francezi prin asemenea comenzi, după ce a încercat să atragă electoratul de dreapta expulzând în afara cadrului european romii din Franţa şi după ce a arătat electoratului de stânga că e gata să atace Libia pentru a proteja democraţia de acolo. Problema este că prima utilizare a acestor nave este proiecţia puterii ruse pe linia de contact cu geopolitica americană: Georgia şi Japonia, după propriile declaraţii ale responsabililor ruşi.
Şi mai e un rezultat. Se va închide încă un ciclu geopolitic la Marea Neagră. Fregatele româneşti, defectuos cumpărate din Anglia, vor fi încă odată puse la coş (prima oară de britanici, de unde le-am luat noi, a doua oară odată cu această creştere a capabilităţilor ruse).
