26 mai a fost o zi surprinzătoare, atât în ceea ce privește prezența mare la vot, cât și rezultatele la alegerile europarlamentare. Aparent, PNL a obținut o victorie neașteptată, USR-PLUS un scor fabulos și PSD un scor prost. Practic, am putea spune că PNL și USR-PLUS s-au mișcat excepțional. Teoretic, misterul reușitei a fost deslușit: propaganda justițiară și odioasa sa soție, manipularea. Victoria s-a realizat prin exagerări, dezinformări și manipulări. Totul, cu ajutorul unei organizații non-guvernamentale, în parteneriat cu Biroul de Informare al Parlamentului European în România și cu Parlamentul European de la Bruxelles. Pare ireal, nu-i așa?

Pentru mulți, succesul Alianței USR-PLUS și al PNL la alegerile europarlamentare este încă de neînțeles. Scorul nesperat de bun al acestor partide a fost mai mare decât toate predicțiile, în special cel al USR-PLUS care s-a clasat pe primul loc în mai multe județe din țară, inclusiv în Cluj, în condiţiile în care liberalii deţin majoritatea în Consiliul Local şi în cel Judeţean, dar şi posturile de primar şi şef al CJ, prin Emil Boc şi Alin Tişe.

Pentru a înțelege mai bine drumul spre victoria obținuță de USR-PLUS, amintim că potrivit exit-poll-ului realizat de CURS și AVANGARDE, Alianța 2020 a fost votată de majoritatea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani, precum și de ce cele cu facultate. O altă analiză a fost publicată recent și de IRES, analiză din care rezultă că cei mai activi în mediul online și care folosesc Facebook sunt votanții Alianței 2020 USR-PLUS (83%), urmați de PNL (62%) și abia apoi de PSD (32%).

Am precizat acest aspect pentru că știm sau cel puțin ar trebui să știm cu toții că Facebook, Twitter, Instagram sau Youtube nu mai reprezintă demult simple platforme inofensive de comunicare, ci un adevărat câmp de bătălie, folosit ca armă pentru a influența rezultatele unor alegeri cu miză politică mare. Cel mai cunoscut caz este Cambridge Analytica, o companie americană care a obținut datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook, date pe care le-ar fi utilizat pentru a înțelege psihologia utilizatorilor și a le influența votul în favoarea lui Donald Trump sau a Brexit. Ar trebui să fim conștienți cu toții că România nu mai poate fi guvernată ca în anii ’90 şi trebuie înţeles că vechile metode de manipulare a opiniei publice nu mai funcţionează în era în care Facebook este, în acelaşi timp, un instrument de comunicare în masă.

De ce victoria PNL, USR-PLUS şi manipularea merg mână în mână?

În campania electorală, PNL, USR-PLUS au mizat pe lupta împotriva corupției, propagând mesaje anti-PSD. Inclusiv referendumul pe justiție organizat de Iohannis și susținut de USR-PLUS a fost o simplă manevră electorală, cu scopul de a crea emoție și să aducă niște voturi în plus partidului de suflet. Specialiștii în drept constituțional au explicat motivele pentru acest referendum este profund neconstituțional, în sensul că recurge la proceduri diferite de cele prevăzute de legea fundamentală. De fapt, întrebarea nepusă a referendumului a fost: Trebuie să plece PSD de la guvernare?

Parlamentul Europeană a sărit în ajutor!

Această campanie împotriva PSD nu a fost dusă numai de PNL, USR-PLUS, partidele fiind ajutate și de organizații non-guvernamentale. Cel mai mare impact asupra societății l-a avut Junior Chamber International (JCI) ”una dintre cele mai importante ONG, non-profit din lume, având peste 100 organizaţii naţionale afiliate, cu peste 200.000 membri, persoane între 18 şi 40 ani, cu filiale în peste 5.000 comunităţi locale de pe tot globul”.

Sub umbrela ”Step Up For Europe” sau ”De data asta votez”, JCI a plasat atât în mediul online, cât și în mediul offline o serie de manipulări menite să vină în ajutorul PNL și USR-PLUS. Desigur, scopul teoretic al ONG-ului, respectiv îndemnul de a merge la vot e perfect justificat și este o inițiativă de aplaudat. Însă, acest demers nu s-a limitat doar la atât, mai jos vom arăta o serie de manipulări exercitate asupra multor naivi. Situația nici nu ar fi atât de gravă dacă campania JCI nu ar fi fost făcută în parteneriat cu Biroul Parlamentului European în România și cu Parlamentul European de la Bruxelles, așa cum chiar președintele JCI Cluj a afirmat. Mai exact, Parlamentul European are 28 de birouri de informare în capitalele statelor membre ale Uniunii Europene, aflate în subordinea Direcției Generale pentru Comunicare de la Bruxelles. Însă, mai multe despre persoanele ce roiesc în jurul acestei direcții și al ONG-ului JCI, vom vorbi în rândurile de mai jos, după ce vom arăta manipularea făcută de organizația non-guvernamentală.

Cristi Danileț, pionul principal de la Cluj

Cu toate că judecătorul de la Tribunalul Cluj, Cristi Danileț, susține că el nu face politică, ci activism civic, cred că ne-a demonstrat nu o dată, ci de zeci de ori, implicarea și acțiunile lui în sfera politică. Acest fapt a fost dovedit de nenumărate ori când a intervenit în chestiuni ce țin de politică, în ciuda faptului că legea nu-i permite acest lucru, fiind și sancționat din acest motiv de către judecătorii CSM.

Atât în județul Cluj, cât și în municipiul Cluj-Napoca, alegerile europarlamentare au fost câștigate de USR-PLUS. O contribuție majoră a avut și JCI Cluj care a organizat campanii atât online, cât și offline prin care, teoretic, îndemna românii să meargă la vot. Repet, inițiativa ar fi fost de aplaudat dacă s-ar fi limitat doar la atât.

Cristi Danileț, judecătorul care singur se laudă și se mândrește cu numărul mare de ”followersi” pe rețelele de socializare este  urmărit de mii de români. În mod cert, rezultă că magistratul are o mare influență în rândul oamenilor, astfel că intervenția lui în campanie electorală nu poate fi considerată că a fost fără efect. Mai mult de atât, sub egida organizației JCI, Cristi Danileț a cutreierat în lung și-n lat facultățile clujene unde le-a vorbit tinerilor despre politică, îndemnându-i, indirect, cu ce partid să voteze, sau mai clar, cu cine să nu voteze, cu toate că îi este interzis să facă acest lucru. Și nu numai moral, ci inclusiv Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor spune clar că ”judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic. Aceştia sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice”.

Dar Cristi Danileț știe acest lucru, motiv pentru care se ascunde sub ”activismul civic”, afirmând că el nu face politică, în ciuda acțiunilor sale.  

În 16 mai 2019, înainte cu zece zile de alegerile europarlamentare, JCI Cluj a organizat la  Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) un eveniment al cărui invitat a fost judecătorul Cristi Danileț. Scopul evenimentului îl descrie chiar JCI Cluj pe pagina de Facebook: ”Pe 26 Mai nu e vorba doar despre vot, ci și despre înțelegerea noțiunii de cetățean, a instituțiilor statului, a raportului de putere, a contextului actual. Și, mai ales, e vorba despre rolul pe care TU îl poți avea în modelarea societății în care trăim. Așa cum nu există bine individual, la fel nu există nici rău colectiv. Politicile publice defectuoase te afectează direct sau indirect, mai devreme sau mai târziu. Și nu doar pe tine, ci pe toti cetățenii. Așadar, votul informat este cel mai puternic instrument pe care îl ai. De aceea, te invităm să-ți conștientizezi puterea, să o delegi și, mai ales, să ceri socoteală pentru ea dacă e irosită sau folosită prost. Vino Joi, 16 Mai, în Aula Magna de la FSEGA să povestim cu Cristi Danileț (judecător la Tribunalul Cluj) despre: Ce sunt europarlamentarii? Ce fac ei la Bruxelles? De ce contează cine merge acolo? Ce impact are asupra României prezența lor acolo? Ce să urmăresc pentru a alege conștient? De ce îi votăm? Cu ce mă ajută sau mă încurcă prezența sau absența lor acolo?”, anunța echipa JCI Cluj.

Cristi Danileț, discurs halucinant în fața studenților

În cadrul evenimentului organizat la FSEGA, judecătorul Cristi Danileț își începe discursul halucinant prin ”a avertiza” că el nu face politică pentru că îl împiedică profesia. El face activism civic. Un activism civic ce promovează intens politica, fiind și fondatorul Asociației VedemJust, o asociație ce a promovat de-a lungul timpului mai multe campanii împotriva PSD, cum ar ”Jos Clanul Dragnea ca să reconstruim România!”. Nu, nu e politică, e activism civic!

„Eu sunt Cristi Danileț, judecător de profesie de 20 de ani și în prezent activez la Tribunalul Cluj. Desigur, pentru că profesia mă împiedică să fac politică, să îmi exprim public opțiunea politică sau să particip la activități politice. Evit să fiu asociat sau catalogat într-un fel politic, însă îmi place la nebunie activismul civic. Eu însumi fac parte din unele organizații ale magistraților, de asemenea am o proprie organizație care se ocupă de educația juridică a tinerilor și răspund chemării oricăror organizații care vor să știe mai multe despre lege si societatea, despre individ si stat, în general despre drepturi și obligații (…). Săptămâna viitoare mergem să alegem deputații în Parlamentul European. Nu numai noi, ci toată Europa o face (…).

Europenii  ne cer să avem o justiție independentă. Or, în România ați văzut că în ultimii ani de zile s-a produs o mutație, că procurorii au trecut cumva în subordinea ministrului Justiției care are puterea de a numi și de a revoca un procuror șef al României sau al DNA sau DIICOT cam când vrea el. Teoretic, această decizie ar fi trebuit să o ia președintele statului, însă datorită/din cauza unei decizii a CCR puterea aceasta o are în fapt ministrul Justiției care devine cel mai important actor din sistem. Or, stau și mă întreb acum ca și judecător, având în vedere că și eu la rândul meu pot fi investigat penal de către un procuror, îmi convine să fiu investigat de către un procuror independent sau de un procuror al cărui șef este numit sau demis de către clasa politică. Și acuma puneți-vă în locul meu, dacă eu am un dosar cu un primar corupt dintr-un județ, dintr-o localitate și primarul ăsta, supărat că port plete și am mustață, dă un telefon la ministrul Justiției din partidul său și spune: ”Bă, am nimerit la Danileț. Îi belea ăsta, uite ce îmi face în sală (…) cine l-a făcut pe ăsta judecător?”. Și ministrul Justiției dă ordin procurorului general, nescris, bineînțeles: ”băi, vezi că ai unu acolo pletos care face scandal în sala de judecată, pune-l la punct!”. Și e de ajuns să pornească o investigație împotriva ta de către un astfel de procuror. Pentru că pe măsură ce investigația avansează, eu aflu de anchetă și atunci probabil tremurând pe mine toate cele că dacă mă arestează, dacă mă dau afară, dacă îmi pierd locul de muncă, poate că o sa fiu atent cum îl judec pe domnul primar, nu-i așa? Sau poate că mă îmbolnăvesc sau mă pensionez subit și în locul meu vine un alt coleg. Așadar, eu însumi că judecător sunt primul interesat cât de independent este un procuror. Păi nu-mi mai închipui acuma ce se întâmplă cu cetățenii obișnuiți, nu mă mai gândesc acum ce se întâmplă cu opoziția. Gândiți-vă la politicienii din opoziție, cum ar vrea ei să fie anchetați, de procurorii care sunt independenți sau de procurorii care sunt în subordinea ministrului care este susținut de majoritatea parlamentară, adică de putere. Lucrurile astea nu sunt de joacă, chiar se întâmplă și eu le-am trăit pe pilea mea până în anul 2004 când ministrul Justiției era cel care punea și revoca procurorii. Ministrul Justiției, la vremea aceea, era cel care permitea unui procuror să ancheteze un judecător. (…) Și inclusiv la vremea aceea, Ministrul Justiției spiona viața privată a judecătorului și a procurorului, aduna informații despre viața noastră privată prin intermediul unui serviciu secret care a existat în România și din când în când mai vedeți niște informații în legătură cu acea arhivă care nu s-a decis încotro să meargă, dacă trebuie distrusă sau să rămână închisă pe vecie. Așadar, în momentul în care o forță atât de puternică precum corpul procurorilor ar fi în subordinea Ministrului Justiției, ar fi în pericol judecătorii independenți, opoziția, cetățeanul simplu. Or, legislația noastră s-a modificat radical în perioada 2004-2005 pentru că UE supraveghind legislația și modul de funcționare a justiției într-un stat candidat atunci pentru UE, respectiv România, a decis să impulsioneze conducerea politică a statului: ”modificați-vă legislația! Procurorii nu pot fi subordonați, judecătorii nu pot fi înfricoșați pentru că atunci nu aveți justiție independentă, pentru că dacă nu aveți justiție independentă, nu aveți stat de drept, iar fără stat de drept noi nu vă primim în UE”. Atunci s-a produs ceea ce noi numim reforma justiției. Așadar, justiția, activitatea legislativă, activitatea politică sunt strâns legate de standardele impuse de către UE. Fără UE nu am fi progresat în ultimii 12-13 ani”, a spus Cristi Danileț.

Mă opresc asupra primului punct de vedere emis de fanul statului de drept, Cristi Danileț. În viziunea magistratului, numirea în funcția de procuror general al parchetului de pe lângă ÎCCJ, DNA sau DIICOT de către Ministrul Justiției este o mișcare politică și spune că ”mutația” ar trebui făcută de către șeful statului. O întrebare pentru domnul Danileț: dacă președintele țării numește procurorul general sau procurorii de direcții nu am putea vorbi despre o eventuală mișcare politică?

O altă nemulțumire a judecătorului, și cea mai mare, se referă la înfiinţarea secţiei de anchetare a magistraților, adică noua instituție care anchetează judecătorii și procurorii. Contrar celor verbalizate de Danileţ, prin această secţie justiţia NU este capturată politic. Numirea procurorilor în cazul acestei secţii a fost făcută de către plenul CSM. Potrivit Ministerului Public, ”secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară”.

Danileț le-a spus naivilor studenți că el ar vrea să fie investigat de un procuror independent și nu de un procuror numit de clasa politică, referindu-se la secția de anchetare a magistraților. Îi reamintim domului judecător că până la înființarea acestei secții, magistrații erau anchetați de Direcția Națională Anticorupție, deci nu putem vorbi nicidecum despre o independență a acestora. Cu atât mai mult cu cât de-a lungul anilor DNA a deschis mii de dosare magistraților, inclusiv dosare deschise din oficiu judecătorilor pentru soluțiile pronunțate, cu scopul de a pune presiune pe aceștia. Sesizările din oficiu privindu-i pe magistrați este un fapt înfiorător și foarte serios, deoarece aceste dosare deschise împotriva judecătorilor sunt în legătură directă cu soluțiile pronunțate. Numărul mare de dosare penale cu magistrați a reprezentat o amenințare la adresa independenței justiției! Domnule judecător, o justiție în care peste 50% din magistrați sunt urmăriți penal, se mai poate numi o justiție independentă? Îi propunem domnului Danileț să-și amintească de exemplul judecătorului Stan Mustață, un caz nu doar grăitor, ci și cutremurător. Ca și concluzie, dacă secția blamată de Cristi Danileț nu se înființa, numărul dosarelor magistraților ar fi fost în creștere, deoarece se urmărea dominarea sistemului judiciar de către magistraţi şantajabili. Dar nu-i așa că minciuna prin omisiunea este tot o formă subtilă de minciună, tehnică utilizată în propagandă?

Luați, citiți și digerați!

În rândurile de mai jos, Cristi Danileț le explică studenților despre vestita OUG 13 și despre cum un politician poate controla justiția. Explicațiile pe această temă sunt de prisos! Cred că am lămurit de nenumărate ori că una dintre marile manipulări ale opiniei publice în legătura cu modificările penale a fost rostogolirea falsei idei că nu vor mai putea fi folosite imaginile video în probatoriul unor dosare. Se pare că nici specialiștii nu au par să nu fi înțeles textul de lege. Luați, citiți și digerați informațiile domnului judecător Danileț!

”Și comisia europeană ne spune în ultimul raport făcut la începutul acestui an: nu modificați codul penal, nu modificați codul de procedură penală, nu modificați legile justiției. Pentru că prin modificările intenționate de voi, slăbiți lupta anticorupție și practic atingeți independența justiției. Și vă reamintesc câteva dintre modificările care s-au intenționat a se face în ultimii ani de zile: abuzul în serviciu – este ceea ce ne-a scos probabil pe toți în stradă prin urmarea Ordonanței 13. Acea ordonanță a apărut într-o noapte, 31 ianuarie spre 1 februarie, când s-a decis că abuzul în serviciu există doar dacă se produce un prejudiciu mai mare de 200.000 de euro, foarte mult. Neglijența în serviciu – eliminată. Denunțul – să-l faci doar într-un an de la data săvârșirii faptului. Apoi modificările la codul penal și codul de procedură penală – scăzut pedepsele pentru corupție și de serviciu, interzis judecătorilor să aresteze persoanele acuzate de corupție, interzisă folosirea mijloacelor moderne de filmare, de înregistrare din locurile publice. Practic, s-a pornit o avalanșă de modificări în România care să îngreuneze sau să afecteze activitatea judecătorilor sau procurorilor. Sau mai pe scurt, un politician poate controla justiția ca el să se apere de eventualele dosare prin care i le-ar putea face procurorii din trei modalități: 1. Înfricoșezi judecătorii și procurorii, apari la televizor, ordoni campanii de presă să ia la atac un judecător individual, pe un procuror individual până îl termină pe el și familia lui. Deci mai întâi, atacul mediatic. După care poți să modifici legea de organizare judiciară, să treci judecătorii și procurorii în subordinea politicului încetul cu încetul pentru a reuși să pui un om politic care să distrugă un procuror sau judecător mutându-l dintr-o parte în alta sau eliminându-l. Și în al treilea rând, ca să nu te poți atinge de justiție, să elimini din codul penal sau din codul de procedură penală dispozițiile care permit magistraților să tragă la răspundere pe cineva. Și bineînțeles, că nu o să fii tu interesat de baba Floarea de la țară, o să fii interesat de cutare care este ministru, sau cutare parlamentar sau om de afaceri sau șef de consiliu județean sau de agenție. Prin urmare, s-a intenționat să se modifice codul penal și de procedură penală, s-a intenționat să se modifice legile de organizare judiciară, iar atacurile mediatice au continuat. Unde suntem acum? Atacurile mediatice au reușit, legile de organizare judiciară s-au modificat anul trecut, iar asta e pe vine (n.r. modificările la codul penal), în momentul de față este într-o contestație făcută de președintele țării, deci parlamentul a aprobat modificarea acestui act normativ, a ajuns la președintele statului, iar președintele statului a contestat la CCR săptămâna trecută (n.r. 10 mai). Cu alte cuvinte, din cele trei planuri, două și încă puțin le-au reușit”, a mai spus Danileț.

Danileț explică voalat unde ar trebui pusă ștampila

În continuare, discursul lui Cristi Danileț în fața studenților de la FSEGA a fost întrerupt de Gabriela Vereș, director internaționalism JCI Cluj. O întrebare menită să ridice mingea la fileu: ”Și în contextul acesta, noi ca și cetățeni și generație care urmează să fie activă în societate, ce responsabilitate avem, ce implicație are mersul nostru de săptămâna viitoare la vot pentru europarlamentare, cum ne documentăm, pe cine alegem, care-i responsabilitatea?”, întreabă Gabriela Vereș.

Și Danileț atacă: ”În primul rând, e important să nu disperăm. Atacurile de acest gen au mai fost și vor fi în permanență. Sigur, eu le spun atacuri pentru că sunt din perspectiva mea, celui atacat. S-ar putea ca unul care simpatizează cu cei care fac atacul, să spună că îi foarte bine că este distrus statul paralel și nu-i nicio problemă. Ce vreau eu să spun este că viziunea oamenilor e normal să fie diferită. Ceea ce mie astăzi mi se pare rău, s-ar putea ca altcuiva să i se pară bine mâine, dar nu trebuie să disperăm pentru că aceste decizii le iau niște aleși ai neamului. Acești aleși vin din rândul nostru. Dacă poporul ăsta decide la un moment dat ca noi să-i alegem pe cei mai buni dintre noi, atunci avem o șansă să se ia decizii bune cu privire la majoritate. Dacă poporul acesta alege să aleagă infractori, atunci probabil că infractorii nu vor adopta decizii bune pentru majoritate, ci pentru grupul lor de interes. Dar acești oameni, ei ajung acolo în funcție prin voința noastră, de modul în care noi ne prezentăm la vot, de modul în care noi ne informăm mai întâi despre oamenii pe care punem ștampila și de modul în care noi îi convingem și pe ceilalți din jurul nostru să meargă la vot, depinde viitorul nu numai al meu, ci și al dumneavoastră și după dvs. și al copiilor dvs. Așadar, dacă mergem la vot înțelegem ce înseamnă democrația. Asta cred că este primul drept despre care vorbim atunci când spunem democrație. Sigur, nu este o obligație, este o îndatorire civică, dar dacă voi nu participați la vot, s-ar putea să aveți într-adevăr niște motive. De exemplu, nu mă interesează. Acum măcar cel puțin cei prezenți aici, nu mai puteți spune ”nu mă interesează”, nu mai sunteți simpli ignoranți. Doi, s-ar putea să spuneți ”dom`le eu nu fac politică”. Dar eu nu ți-am cerut să faci politică, politică fac ăia care se înscriu pe listele astea, cei care se înscriu într-un partid, candidează. Tu nu faci politică, ăsta-i civism, nu are legătură. Depind una de alta, dar nu le confundăm. Trei, poți să spui ” da, dom`le, da toți sunt la fel, dă-i încolo, nu avem pe cine alege nici anul ăsta”. Nu-i adevărat! M-am uitat pe liste și tocmai v-am spus că din cele 23 de partide pe unele nu le cunosc. Deci e clar că ăștia noi, nu-s la fel cu ceilalți. M-am uitat la unii dintre candidați, nu am auzit niciodată de ei, am auzit însă de unii și au mari probleme judiciare, am auzit și de alții despre care nu am auzit așa, față de care nu am găsit asemenea probleme. Uite că eu am de unde alege, pentru că vreau să dau un vot informat. Și mai este o problemă: poate vă e lene în ziua aia, poate ne e lene tuturor, stăm în fața televizorului și ne uităm. Eu vă spun un lucru: dacă avem o voce, trebuie să votăm, dar dacă nu votăm, trebuie să tăcem! Și asta înseamnă că următorii cinci ani de zile din punct de vedere moral, voi nu aveți dreptul să vorbiți pentru că tocmai ați devenit complice la starea de lucru pe care voi, chipurile, o negați, care vă displace. Ori lucrurile astea nu sunt normale!”, a spus Danileț.

Judecătorul de la Tribunalul Cluj le explică studenților de la FSEGA că dacă vor alege infractori aceștia ”nu vor adopta decizii bune pentru majoritate, ci pentru grupul lor de interes”. Cred că referința pe care Danileț a făcut-o este clară pentru toată lumea, cu atât mai mult cu cât judecătorul a avut în mod constat poziții critice față de măsurile guvernării PSD-ALDE, fiind și sancționat de CSM din acest motiv. Nu, nu e politică, e civism!

Danileț: ”Problema democrației este că votul boschetarului este egal cu votul intelectualului”

În rândurile de mai jos veți putea citi ceva absolut halucinant venind tocmai din partea unui judecător. Cristi Danileț afirmă că ”problema democrației este că votul boschetarului este egal cu votul intelectualului”. (Aproape) cu toții știm că votul universal este unul dintre principiile de bază ale democrației care constă tocmai în aceea că dă posibilitatea, în mod EGAL, FIECĂRUI cetățean adult și cu discernământ de a-și exercita dreptul la vot. Danileț mai afirmă că ”boschetarului” i se dă un mic și o bere pentru a vota în favoarea unui partid. Domnule judecător, (ar trebui să) știți cum e cu democrația, statul de drept, ce e legea, ce înseamnă dreptatea… Dacă aveți dovezi referitoare la cele afirmate de dvs., vă rugăm sesizați organele competente!

„Gândiți- vă că dacă voi intelectuali, și vă spun intelectuali pentru că suntem într-o facultate și avem cu toții studii și facem parte dintr-o elită a societății, dintre intelectuali. Dacă noi intelectualii avem dileme morale cu privire la mersul la vot, închipuiți-vă că acel cetățean fără casă, fără familie, fără masă căruia noi îi spunem în general ”boschetar”, ăla nu are dileme. Pentru că ăla va primi un mic și o bere și va ști cu cine să voteze. Problema democrației este că votul boschetarului este egal cu votul intelectualului. E același vot, aceeași putere o are. Și noi stăm în fața televizorului și spunem ”ah, nu avem cu cine vota”. Ăla știe cu cine să voteze. Și s-ar putea ca voi ca tineri care doriți poate să munciți în România, poate ceilalți să munciți în cadrul Uniunii Europene, voi ca cetățeni europeni de data aceasta, să vedeți încetul cu încetul cum decade viața din România, din Europa. S-ar putea să aveți probleme cu privire la locurile voastre de muncă, la circulația dvs. în alte țări și știu bine că s-a pus în discuție modul în care cetățenii români merg la lucru în străinătate, s-ar putea să se pună în discuție pierderea la un moment dat a unor drepturi pe care generația mea le-a câștigat. Adică încetul cu încetul trebuie să ne gândim și la viitor. Că-i fain acuma să stăm pe instagram și să spunem că #dedataastamerglavot, dar chiar o facem, adică chiar mergem, chiar ne informăm cu privire la vot, chiar ne informăm cu privire la oamenii care merg acolo, chiar putem să trecem peste populismul unora care apar la televizor și nu fac decât să-i distrugă pe ceilalți”, a mai spus Danileț.

Danileț: Informați-vă de pe Facebook și Instagram!

Așa cum am menționat încă de la începutul acestui articol, rețele de socializare au devenit o armă de manipulare clar dovedită.  În acest context, este strigător la cer ca un judecător care cu siguranță cunoaște foarte bine aceste mecanisme, să-i îndrume pe tineri să se informeze de pe rețelele de socializare. Scopul este evident! Nu voi detalia, ci voi spune doar că această campanie denumită ”vot informat”, campanie propagată și de Danileț a fost intens distribuită atât pe Instagram, cât și pe Facebook de către așa-ziși ”influenceri” și zeci de vedete din țară. Acești ”influenceri”, preocupați în general de țoale, make-up și skin-care, nicidecum de politică, au transmis pe rețelele de socializare mesaje prin care au influențat tinerii care îi urmăresc să voteze ”da” la referendumul din 26 mai sau chiar le-au indus cu ce partid politic să voteze la europarlamentare. Exemplu concret: Înainte de alegerile europarlamentare, Angela Valeria Carp, o fostă concurentă a emisiunii ”Bravo, ai stil!” care este urmărită de 33.000 de persoane, majoritatea având vârste cuprinse între 18 și 30 de ani a explicat (într-un mod eronat) pe instagram yema referendumului afirmând următoarele: „A doua întrebare – care sună cam așa <<Sunteți de acord cu interzicerea grațierii infracțiunilor de corupție?>>, adică tradus, sunteți de acord să nu mai avem penali în funcții publice?”. Video-ul cu aceste explicații total aberante a fost distribuit de mii de români și de zeci de alți așa-ziși „influenceri” care la rândul lor sunt urmăriți de sute de mii de persoane. Nu cred că explicația tinerei mai are nevoie de vreun argument. Tot sub campania ”mergi la vot informat”, Cristi Danileț i-a îndemnat pe studenți să se informeze fie de pe Facebook, fie de pe Instagram. Ne întrebăm, retoric, care a fost scopul?!

”Astăzi dezbaterea publică din România se rezumă la atacuri personale, ceea ce nu-i normal. Eu ca intelectual vreau să văd argumente. Argumente și contraargumente și când acolo văd atacuri personale. Astăzi se pare că câștigă o dezbatere cine-i mai tare în clanță, nu care are mai tare argument. Ori eu nu pot să-mi permit lucru acesta. Prin urmare, dacă televizorul nu-mi oferă oamenii sau informarea necesară, mă duc eu la sursă. Și există astăzi destule resurse alternative, fie facebook-ul, fie instagram-ul, fie google-ul care mai descoperă și ce nu a făcut cineva. Mă pot așadar informa singur. Și nu uitați încă un lucru: nu vorbim doar de România pe 26 mai, vorbim de întreaga Uniune Europeană. Și gândiți-vă că după criza economică, de acum zece ani, în Europa au început să se nască niște curente extremiste, naționaliste și chiar fasciste. Gândiți-vă ce fel de oameni sunt aleși în Parlamentul European. Repet, PE este singura instituție europeană unde cetățenii își desemnează reprezentanți și de deciziile PE depind politicile nu numai la nivelul uniunii, ci apoi și la nivelul statelor membre. Să nu vă fie indiferent dacă vin extremiștii la un moment dat la putere în UE. Că s-ar putea să ne fie mult mai rău decât ne imaginăm. Scepticismul acesta și ultra-naționalismul nu este bun, Eu ca intelectual, nu ca om politic desigur, nu este bun și nu aș vrea să trăiesc într-o țară să se spună că cine îi femeie n-are drepturi egale cu bărbatul, cine-i copil nu trebuie băgat în seamă, cine-i negru sau homosexual sau poartă cercel în ureche trebuie împușcat sau spânzurat sau cine gândește altfel, trebuie pus la colț .Automat noi ăștia care gândim altfel suntem văzuți marxiști, drept sexo-marxiști sau mai știu eu ce cuvinte se mai inventează. Eu cred că Europa trebuie să rămână mai departe un spațiu pe de o parte de colaborare economică și politică între noi, chiar juridică la un moment dat, pe de altă parte, trebuie să rămână și un spațiu al siguranței, al păcii, al ordinii. Uitați-vă ce se întâmplă în lume, sunt zone în care avem războaie mari și uitați-vă că populația Uniunii Europene îmbătrânește. Dacă vă duceți în Germania, o să vedeți că acolo cei care erau copii născuți de după război, acum sunt disperați că nu au cine să le plătească pensiile. Și au o politică extrem deschisă față de imigranți. (…)

România este o țară importanta (…), dar încă avem probleme din cauza corupției și a justiției, în special la frontieră, știți bine, nu am fost primiți în spațiul Schengen, ceea ce creează dificultăți în legătură cu transportul, controlul la frontieră (…). Dacă am îndeplini și celelalte condiționalități din MCV, poate că am fi primiți mai repede în spațiul Schengen și ar dispărea controlul la frontiere (…)”, a explicat Danileț.

Danileț: ”Votez DA la referendum! DA pentru justiție și un DA pentru continuarea luptei împotriva corupției”

Campania civică (și nu electorală) a judecătorului Danileț a continuat și pe pagina personală de Facebook acolo unde a continuat manipularea.

„Tot sunt întrebat ce înseamnă întrebările de la referendumul de săptămâna viitoare și cum ar trebui să voteze oamenii. Iată cum se traduc amândouă întrebările: ”Sunteți de acord să continuăm lupta anticorupție?”. Exact ceea ce veți răspunde la asta va trebui să votați pe 26 mai”, a scris Danileț pe Facebook.

Într-o altă postare pe Facebook, domnul judecător spune așa:  ”Oameni sancționați pentru postări pe FB sau lasere pe clădiri, oameni amenințați cu dosare penale dacă ies la proteste, oameni care au accesul interzis în orașe dacă nu strigă pentru unii, oameni băgați în dube dacă strigă împotriva altora – să nu creadă cineva că noi, magistrații, nu vedem toate astea și nu înțelegem ce se întâmplă în România. Doar că statutul nu ne permite să comentăm public pentru a nu fi acuzați că intrăm în anumite jocuri politice.

Însă vom face totul ca DREPTURILE OMULUI să fie respectate, căci numai așa poate fi protejată LIBERTATEA, aceasta fiind valoarea supremă ce stă la baza DEMOCRAȚIEI. Iar cât timp JUSTIȚIA va fi independentă, oamenii pot fi siguri că drepturile lor legitime vor fi ocrotite, iar abuzurile vor fi sancționate.

Iată, de asta voi ieși #șîeu la vot pe #26mai, iar la referendum voi vota #DA la cele două întrebări: este un DA pentru justiție și un DA pentru continuarea luptei împotriva corupției”.

Cristi Danileț a continuat inclusiv în ziua alegerilor să explice oamenilor pe Facebook că dacă votează ”DA” la referendum înseamnă ”DA pentru continuare luptei împotriva corupției și DA pentru justiție”

Voi vota DA la referendum: pentru continuarea luptei împotriva corupției și pentru justiție independentă”, scrie Danileț.

În ziua alegerilor, în 26 mai, judecătorului i-a mai grăit tastatura următoarele:Azi votăm pentru Parlamentul European – un buletin de vot cu 13 liste de candidați propuși de partide și 3 candidați independenți. Mai votăm pentru Referendum – doua buletine de vot cu întrebări „traduse” astfel: sunteți de acord cu lupta împotriva corupției și independența justiției?”.


Lăsând la o parte faptul că referendumul organizat de Iohannis și susținut de USR-PLUS a fost o simplă manevră electorală, domnul Danileț care profesează de 20 de ani ca și judecător ar trebui să cunoască faptul că cele două întrebări sunt neconstituționale. Cu atât mai mult, un judecător nu ar trebui să inducă oamenilor ce să voteze. Jurnaliștii de la luju.ro explică că o serie de specialiști în drept constituțional au explicat încă din momentul în care cele două teme au fost lansate spre consultări de Iohannis, interzicerea grațierii și amnistiei doar pentru fapte de corupție produce o discriminare evidentă între cei condamnați pentru corupție, care nu ar putea fi grațiați, și cei condamnați pentru alte infracțiuni care ar putea fi grațiați sau amnistiați. În plus, deși este vorba despre un referendum consultativ, și nu despre o inițiativă legislativă, trebuie amintit art. 74 alin. (2) din Constituția României care stabilește că: “Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea”. Acordarea amnistiei și grațierii, fără infracțiuni exceptate, este prevazută cât se poate de clar de Constituția României, or pentru a interzice amnistia și grațierea corupților este nevoie de începerea procedurilor pentru modificarea Constituției, finalizate cu referendum pentru modificarea Constituției, ceea ce nu este cazul referendumului lui Iohannis. În ceea ce privește interzicerea Guvernului de a adopta Ordonanțe de Urgență în domeniul Justiției, aceasta intră în contradicție flagrantă cu art. 115 din Constituția României, unde se prevede dreptul Executivului de a da OUG sau unde sunt enumerate domeniile în care nu se poate legifera prin Ordonanțe de Urgență.

Campania ”apolitică” a JCI

Același eveniment a fost organizat de către JCI Cluj și în 21 mai 2019 la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj. Invitat a fost tot Cristi Danileț a cărui discurs a fost asemănător cu cel prezentat la FSEGA. În schimb, Gabriela Vereș, sau ”Gabi” cum îi spune Danileț, director internaționalism JCI Cluj, a spus în deschiderea evenimentului că JCI este în parteneriat cu Parlamentul European. Înțelegem așadar, că independența justiției se apără prin exagerări, dezinformări și manipulări, iar Parlamentul European este de acord cu această propagandă, menită să favorizeze USR-PLUS și PNL.

În România suntem prezenți în zece orașe, suntem și în Cluj, vă rugam să veniți să vă conectați cu noi. Și pentru că suntem în parteneriat cu Biroul Parlamentului European în România și cu Parlamentul European de la Bruxelles (…) ne am asumat să promovăm cetățenia activă și importanța mersului la vot. Suntem o platformă apolitică, niciodată nu o să spunem stânga-dreapta sau orice altceva, dar aducem informații acolo unde este necesar. În această campanie care se numește ”Step Up for Europe” am făcut acest turneu în Europa și cu o campanie online foarte puternică. Și pe lângă campanii online, facem și aceste campanii offline în care vă facilităm accesul la profesioniști”, a spus Gabriela Vereș.

Dacă acțiunea este total ”apolitică”, așa cum Gabriela Vereș o descrie, atunci poate ne lămurește doamna Vereș de ce Radu Boloveschi, vicepreședintele USR Cluj și totodată președintele USR Cluj-Napoca face parte din echipa JCI Cluj?! Bineînțeles că nu este singurul membru din echipa JCI care are legături cu politica.

Așa-zise campanii de informare s-au făcut la mai mult facultăți din țară. Spre exemplu, în 20 mai, JCI București a organizat același tip de eveniment la ASE. Culmea, unul dintre senatorii JCI București este Alin Valentin Angheluță, decanul Facultății Academia de Studii Economice (ASE). Ce coincidență, nu-i așa?

Toate drumurile duc la… Cioloș

Pe lângă sociologi și speakeri motivaționali, din echipa JCI fac parte câțiva membri din „RePatriot”, organizaţia promovată de premierul Cioloş ca model de civism și din care și el a făcut parte. Printre aceștia se numără membrii JCI Cristi Chițu și Radu Limpede. Adevărul scria în 2016 despre RePatriot că ”dincolo de principiile generoase, însă, există şi câteva semne de întrebare legate de promovarea iniţiativei „RePatriot”, care în ciuda bunelor intenţii enunţate prin intermediul liderilor ei, include numeroase persoane care nu par deloc să se înscrie în clişeul minunat expus de premier (n.r. Dacian Cioloș). Din capul locului, am exclus din această analiză a componenţei grupului „RePatriot” toate informaţiile intens vehiculate de presă în ultimele săptămâni, privind legăturile (trecute sau prezente) ale unora dintre membrii organizaţiei amintite (circa 8-10% dintre ei) cu fundaţiile din cercul de influenţă al miliardarului George Soros”.


Alina Mungiu Pippidi spune că ”RePatriot” este un proiect plin de securiști, iar un jurnalist de la VoxPublica afirma referindu-se la gruparea ”RePatriot” că ”securismul vintage și securismul proaspăt care nu deranjează pe nimeni”.

Liderul ”RePatriot” este Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în Guvernul Dacian Cioloș și om de bază în organizarea și finanțarea acțiunilor politice ale lui Cioloș. Prin asociația RePatriot a reușit să sugă ceva fonduri publice și în timp ce era ministru, iar în ultimii ani conferințele de prin țară au servit și ca platformă de susținere pentru noul partid al lui Cioloș sau pentru candidați liberali.

VoxPublica scria la începutul acestui an că RePatriot și Romanian Business Leaders, una din afacerile de PR politic și atras fonduri coordonate de Bostan, au constituit și un bun aspirator de oameni de afaceri și de susținere pentru România 100 a lui Cioloș. Legăturile lui Bostan cu Cioloș au stat la vedere până prin 2017. Acum legăturile sunt discrete, dar am confirmări de la oameni din gruparea Cioloș că în 2018 a fost încă acolo. (Bine, strategia lui Bostan a fost întotdeauna să țină aproape și de PNL, partid cu mulți primari, iar primarii îi aduce veniturile din consiliere. Fratele lui Marius Bostan, Liviu, e de altfel liberal de Vrancea). Bostan e doar un exemplu de ocazie de a te ”delimita” chiar dacă ești fan Cioloș. Dar la noi delimitările se fac doar dacă e vorba de chestii moarte și îngropate, nu și dacă e vorba de chestii influente, pline de bani și perfect adaptate lumii ”PLUS”. Din ”RePatriot” fac parte personaje controversate, cu legături în politică, servicii secrete sau justiție. Spre exemplu, Adevărul scria că Florin Talpeș, fost președinte al Companiei Naționale de Dezvoltare în Informatică (CNDI), pus în funcție de Daniel Funeriu i-a dat lui Nicușor Dan (USR) o sponsorizare de 5.000 euro. Un alt membru este Liviu Dan Drăgan, fondatorul Total Soft, cel care asigura mentenanța sistemului informatic ECRIS (gestiunea dosarelor din Justiţie, contract obţinut prin încredinţare directă în timpul ministresei Rodica Stănoiu , din Guvernul Adrian Năstase). Exemplele sunt multe și pot fi consultate la un click distanță. Cert este că membri ”RePatriot” au ocupat funcții publice sau la companii de stat. Mulți dintre membri „RePatriot” au avut atingeri cu politica, precum Ioana Vințan (a condus două proiecte promovate de PDL) sau controversatul Felix Rache (consultantul în campaniile electorale al lui Klaus Iohannis și Traian Băsescu).

Șefa Biroului Parlamentului European în România,
în legătură cu LRICS

Menționăm din nou că această campanie dusă de JCI a fost făcută în parteneriat cu Biroul Parlamentului European din România și Parlamentul European de la Bruxelles. Șefa Biroului de Legătură al Parlamentului European în România este o tânără pe nume Mădălina Manolache care, coincidență sau nu, a efectuat un internship în cadrul LARICS, instituție care s-a aflat în mijlocul unui scandal înainte de alegerile europarlamentare după barometrul de opinie publică, așa-zis ”al Academiei Române”. ”Creierul” LACRIS – Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică este Dan Dungaciu sau creația lui Virgil Măgureanu, întemeietorul SRI. Grupul este format din ”experți apropiați zonei de securitate națională și de comunicare” precum foștii miniștri de Externe Cristian Diaconescu și Sergiu Celac (șeful Ceremonialului de Stat pe vremea lui Ceaușescu), ex-consilierii prezidențiali pe probleme de securitate. Extrem de interesantă este prezența activă în LACRIS a faimoasei Mihaela Nicola, fondatoarea The Group, în parteneriat cu Zoltan Szigeti. Prin intermediul The Group, Mihaela Nicola a asigurat servicii consistente, dezvăluite frecvent în presă, în beneficiul SRI și a Laurei Codruța Kovesi.

Biroul Parlamentului European în România se află în subordinea Direcției de Comunicare din cadrul Comisiei Europene. Culmea, directorul acestei Direcții, Timo Pesonen, a fost în România în decembrie 2018, unde le-a vorbit studenților SNSPA despre fenomenul ”fake news” De altfel, SNSPA a organizat mai multe conferințe în parteneriat cu JCI.

Concluziile le trage fiecare!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here