Alegerile prezidențiale din România din 2024 vor avea loc pe 24 noiembrie primul tur și, dacă este necesar, pe 8 decembrie al doilea tur. Biroul Electoral Central a validat 14 candidaturi, dintre care 10 din partea unor formațiuni politice și 4 independenți. În campaniile electorale, candidații la președinție pot comite diverse gafe care le afectează imaginea publică. Iată câteva exemple notabile pentru fiecare dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024.
Elena-Valerica Lasconi
Lasconi, poate tocmai din dorința de a ieși în evidență, a reușit să fie notabilă prin tăcerea sa elocventă în materie de gafe. Rămâne de văzut dacă și tăcerea poate fi o gafă strategică.
Lasconi a afirmat că românii care au plecat să muncească în străinătate sunt „trădători”, ceea ce a stârnit reacții negative atât din partea publicului, cât și a altor politicieni. Theodor Stolojan a comentat că această gafă este „cumplită” și i-a afectat serios șansele la prezidențiale.
Într-o emisiune televizată, Lasconi a sugerat că România este membră a Consiliului de Securitate al ONU, deși țara noastră nu mai deține această poziție din 2005. Această eroare a evidențiat o lipsă de informare în domeniul politicii externe.
Într-un interviu, Lasconi nu a știut cât la sută din PIB alocă România pentru Apărare și s-a bâlbâit la întrebarea legată de prezența trupelor străine pe teritoriul țării noastre. Aceste răspunsuri au atras critici din partea altor politicieni, care au subliniat importanța cunoașterii acestor informații pentru un candidat la președinție.
În cadrul unei conferințe de presă, Lasconi a fost întrebată despre poziția USR privind impozitul global pe gospodărie. În răspunsul său, ea a făcut referire la impozitele pe clădiri și terenuri, demonstrând o neînțelegere a subiectului discutat.
George-Nicolae Simion
„Am avut o afacere care îmi aducea 5000-7000 de euro pe lună, dar nu aș putea să vă spun cât am declarat și cât nu am declarat.”
Cu această declarație sinceră despre veniturile sale, Simion a reușit să ofere o lecție de transparență… selectivă. Câteodată, adevărul îți poate aduce mai mult decât o campanie politică!
În mai 2021, în timpul unui discurs în Parlament, George Simion a recitat versuri pe care le-a atribuit poetului Mihai Eminescu. În realitate, aceste versuri aparțineau poetului băcăuan Marian Bamboi. Această confuzie a fost intens mediatizată și a generat critici la adresa liderului AUR.
În decembrie 2021, într-un comentariu pe Facebook, George Simion a fost numit „heterosexual”. Răspunsul său a fost: „Nu mai minți, porcule”, ceea ce a generat confuzie și ironii în spațiul public. Ulterior, Simion a declarat că postarea respectivă ar fi fost o „plastografie” și a acuzat USR de manipulare.
Marcel Ciolacu
„Trebuie să spunem câteodată și adevărul.”
Sinceritatea dezarmantă a lui Ciolacu în această afirmație sugerează că „adevărul” este un ingredient pe care îl folosește ca pe o delicatesă.
„Buzăul nu este în Moldova și vă rog frumos să nu mă jigniți.”
Un moment de geografie defensivă care a stârnit râsul celor ce l-au văzut pe Ciolacu ofensat că ar putea fi numit moldovean.
„România trece de la fapte la vorbe.”
Un motto potrivit pentru un manual de retorică politică, din seria „cum să vorbești mult și să spui puțin.
În aprilie 2024, în timpul unei vizite oficiale în Qatar, premierul Ciolacu a lăudat organizarea Campionatului Mondial de Fotbal, afirmând: „Este cea mai frumoasă lecție pe care ați predat-o… Și este o erecție… o lecție predată prin sport.”
În iulie 2023, în cadrul unui discurs public, Ciolacu a afirmat: „România trece de la fapte la vorbe.”
În decembrie 2023, în timpul unei alocuțiuni în Parlament, Ciolacu a enumerat Coreea de Nord printre partenerii strategici ai României, alături de SUA și alte state europene.
Nicolae-Ionel Ciucă
„Apa este ca o răcorire, nu doar că este rece dar când poți să o domini să fii deasupra ei… te răcorește!”
O gândire profundă, aproape filozofică despre apa „ca o răcorire” și capacitatea omului de a „domina” elementele naturii. Fiecare român își va aminti probabil, cu melancolie, răcoritoarea băutură a copilăriei, apa!
Hunor Kelemen
Relația strânsă cu premierul ungar Viktor Orbán a fost subiect de dezbatere. Criticii au sugerat că această legătură ar putea influența pozițiile UDMR în politica românească, în special în contextul în care Ungaria a adoptat politici controversate la nivel european. Cu toate acestea, Kelemen a subliniat că legătura cu Viktor Orbán este o necesitate pentru UDMR și că nu a intrat niciodată în siajul filorus și pro-Putin al Budapestei, încercând să păstreze justa măsură.
Mircea-Dan Geoană
„Dumnezeu să îi dea sănătate Regelui Mihai.” Geoană, binecunoscut pentru urările sale întârziate, ne-a oferit o mostră de compasiune nemuritoare, pentru cineva demult plecat dincolo. Un om care, clar, ține la sănătatea poporului român… și a regilor acestuia.
Într-un interviu la Digi24, Geoană a declarat: „Eu sunt decrețel și eu”, referindu-se la generația născută după decretul din 1966 care interzicea avorturile. Însă, Geoană s-a născut în 1958, cu opt ani înainte de emiterea decretului, ceea ce a generat critici și ironii în spațiul public.
În același interviu, discutând despre dreptul femeilor de a decide asupra propriului corp, Geoană a menționat că România nu este America și că el este „foarte progresist” în această privință. Declarația a fost percepută ca fiind ambiguă și a stârnit dezbateri privind poziția sa reală asupra subiectului.
Ana Birchall
Ana Birchall, deși activă și vocală în politica românească, nu a acumulat până acum acele „gafe” memorabile care să devină subiecte de lungă durată în spațiul public.
Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru
Într-o emisiune la Realitatea Plus, Alexandra Păcuraru a sugerat că soluția pentru a reduce aglomerația din trafic este ca oamenii să folosească șoferi personali: „Eu, de exemplu, am început să merg cu șoferul, nu mai circul cu mașina mea tocmai din acest motiv.” Această afirmație a fost criticată pentru lipsa de înțelegere a realităților cotidiene ale majorității cetățenilor.
Sebastian-Constantin Popescu
Într-un interviu televizat, Popescu a afirmat că, în calitate de președinte, va reduce TVA-ul și va majora salariul minim, deși aceste măsuri țin de competența Guvernului și a Parlamentului, nu a președintelui.
Ludovic Orban
În septembrie 2020, în timpul unei vizite electorale la Pitești, Ludovic Orban a întrebat un bărbat imobilizat în scaun cu rotile: „Ce viteză prinde?”. Această întrebare a fost considerată insensibilă și a generat critici din partea opiniei publice. Gafele acestuia sunt de domeniul trecutului, n-a ieșit de curând în fața publicului pentru a ne încânta cu unele noi.
Călin Georgescu
Într-un interviu din 2021, Georgescu a descris scutul de la Deveselu drept „o rușine diplomatică” și a susținut că NATO nu va apăra nicio țară aliată în cazul unui atac din partea Rusiei. Aceste afirmații au fost în contradicție cu poziția oficială a AUR, care se declară pro-NATO.
Cristian Diaconescu
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, este recunoscut pentru cariera sa diplomatică și politică. Până în prezent, nu există informații publice semnificative care să evidențieze gafe majore sau controverse notabile în activitatea sa. Diaconescu a fost implicat în diverse funcții guvernamentale și diplomatice, menținând o imagine publică relativ lipsită de incidente controversate.
Cristian-Vasile Terheș
Într-un discurs susținut în Parlamentul European, Terheș a descris femeile transgender drept „perversi de sex masculin” și a afirmat că recunoașterea legală a acestora reprezintă „cea mai mare amenințare pentru femei”. Aceste afirmații au fost denunțate de colegi europarlamentari ca fiind discursuri de ură.
În timpul pandemiei de COVID-19, Terheș a promovat mesaje împotriva vaccinării și a măsurilor sanitare, fiind sancționat de Parlamentul European pentru refuzul de a prezenta certificatul verde la intrarea în sediul de la Strasbourg.
Silviu Predoiu
Acesta n-a avut gafe memorabile.
