Violatorii liberi rad de ADN-ul magistratilor

Magistraţii clujeni ţin oamenii la arest în mod discreţionar. Dacă Ioan Tămaş (24 de ani), un violator de bătrâne din comuna clujeană Frata, recidivist, este cercetat şi judecat în stare de liberate, presupuşii autori ai cazului “Jaf la BT”, Andrei Hosu şi Bogdan Baciu, ambii de 21 de ani, sunt ţinuţi în arest preventiv de aproape jumătate de an. Pentru ca modul în care sunt luate deciziile de arestare preventivă să fie cât mai ermetic, prin statutul magistraţilor, judecătorilor şi procurorilor le este interzis de lege să comenteze deciziile luate de ei sau de colegii lor.

Răzvan Robu

În mod normal, măsura arestării preventive ar trebui administrată în situaţiile în care persoanele învinuite doresc să se sustragă de la urmărirea penală sau încearcă să influenţeze desfăşurarea procesului în favoarea lor. Cu toate acestea, arestarea preventivă se face, de cele mai multe ori, ca o măsură punitivă şi opresivă la adresa celui vizat. Pentru a arăta adevărata faţă a justiţiei, Gazeta de Cluj va prezenta, în paralel, două cazuri în care deciziile luate de judecătorii clujeni pot fi lesne puse sub semnul întrebării de opinia publică.
În primul caz este vorba de Ioan Tămaş, tânăr infractor recidivist, un violator de septuagenare din comuna clujeană Frata,  care este judecat în stare de libertate. În cel de-al doilea caz, doi tineri, Andrei Hosu şi Bogdan Baciu, suspecţi de comiterea celebrului jaf la o unitate a Băncii Transilvania din Cluj-Napoca, sunt judecaţi în arest preventiv de aproape jumătate de an, fără a fi recidivişti sau a îşi fi arătat intenţia de a părăsi ţara. Pentru a explica aceste două situaţii paralele, o parte dintre judecătorii clujeni contactaţi de reporterii Gazetei de Cluj au refuzat să comenteze, iar alţii au ales să îşi exprime opinia sub protecţia anonimatului. Această frică de a comenta pe marginea deciziei unui magistrat constă în faptul că, prin legea care reglementează statutul magistraţilor din România, unui judecător îi este interzis să îşi exprime opinia despre decizia luată de el sau de un coleg într-un act de justiţie.
Legea privind statutul magistraţilor (303/2004) nu este o reglementare interioară a Curţii Supreme de Magistratură sau a vreunui alt for superior legislativ, ci a fost adoptată de Parlamentul României.
Conform art. 9 ”Magistraţii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul”, iar, conform aliniatului 3 din cadrul aceluiaşi articol, “Magistraţii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat”.

“Nu vă pot spune nimic domnu’ reporter”

“Nu vă pot spune nimic domnu’ reporter că avem o lege care ne interzice să comentăm deciziile colegilor. Plus că nici nu prea stiu de cazul ăsta cu banca, iar de violul de care imi spuneţi nici atâta. Asa, la modul general, nu ştiu de ce ar fi judecat un violator de care spuneâi că e li recidivist în libertate, dar să stiţi că este foarte important şi modul în care este făcut rechizitoriul”, spune un judecător din cadrul Tribunalului Cluj. Conform Codului de procedură Penală, arestul preventiv ţine de gradul de pericol social al faptei şi al făptuitorului. “La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului”, arată legea.
Unul dintre judecătorii din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca admite faptul că unii judecători sau procurori iau uneori decizii abuzive.
“Faptul că unii dintre magistraţi abuzează de puterea pe care o au nu este o noutate pentru nimeni. Acesta era şi scopul proiectului Jurindex, de a tempera modul în care se iau unele decizii prin faptul că sentinţele devin publice ţi sunt la îndemâna oricui doreşte să vadă modul în care judecă un magistrat sau altul, dar proiectul a ucis din faşă, ca zic aşa. În legătură cu aceste aspecte punctuale, nu vă pot spune mare lucru. Despre cazul cu violul nu ştiu ce să vă zic. Nu ştiu cine l-a lăsat în libertate pe acel individ, dar cu siguranţă judecătorul respectiv ar trebui sancţionat cumva. Iar în legătură cu celălalt aspect, nu prea ştiu nici aici ce să vă zic. Părerea mea nu contează dacă cei doi sunt sau nu vinovaţi de jaf. În legătură cu arestarea lor preventivă, ştiu că unii magistraţi judecă după gravitatea faptei, iar alţii după gradul de pericol social pe care îl reprezinţă inculpaţii. Mie mi se pare firesc să se judece pe gradul de pericol social reprezentat de individ pentru că noi judecăm oameni şi nu fapte”, spune magistratul clujean.
În numerele anterioare, Gazeta de Cluj a prezentat modul în care proiectul Jurindex, nu a mai primit finanţări pentru a putea fi continuat.

Judecătorii dau “chix” pe banii românilor

Conform Codului de procedură Penală, arestarea preventivă a unui inculpat poate fi luată dacă sunt îndeplinite, în mod concret, prevederile articolului 143, iar cel pus sub învinuire încearcă să se sustragă de la judecată, să zădărnicească aflarea adevărului, pregăteşte o nouă infracţiune, încearcă să distrugă probele sau face presiuni asupra părţii vătămate.
De cele mai multe ori, judecătorii iau măsura arestării preventive pentru a pune presiune asupra inculpatului, totul culminând prin nerespectarea drepturilor omului. De altfel, printre principalele procese pierdute de România la CEDO sunt cele care au ca obiect “îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, iar acest fapt se traduce prin comportamentul abuziv al judecătorilor şi procurorilor. Dacă cei din urmă, aduc cazuri răsunătoare în atenţia mass-media “orchestrate” pe surse, pe probe insuficient administrate, preluate abuziv sau care sunt neconcludente, unii judecători intră în acest joc pentru a se putea mândri că au la activ procese răsunătoare, putând urca astfel mai uşor pe scara ierarhică. Pentru a reliefa mai mult această stare de fapt de multe ori, aceleaşi instanţe emit sentinţe diferite pentru procese care au acelaşi obiect, soluţii care, în final sunt contradictorii.
În acelaşi timp, cei care sunt trataţi în mod abuziv de magistraţi, deschid procese la CEDO, pe care statul român şi-a făcut un obicei să le piardă. Din nefericire, până în momentul de faţă, daunele rezultate în urma acestor procese nu sunt plătite din salariul magistraţilor care gresesc, ci din banii fiecărui român care plăteşte impozite.

Ioan Tămaş, de 24 de ani, este acuzat că a violat până acum trei bătrîne în comuna clujeană Frata, însă judecătorul turdean Vasile Botiş a crezut de cuviinţă ca violatorul să fie cercetat în stare de libertate, pentru că nu ar reprezenta vreun pericol. Ultima victimă a lui Tămaş are vârsta de 66 de ani, iar femeia spune că nu este prima păţită.Celelalte victime ale violatorului din Frata sunt două femei de peste 70 de ani. Una dintre ele şi-a retras plângerea de frica agresorului, iar cealaltă victimă a ales să se mute din sat. Chiar dacă violatorul, cu antecedente penale, a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii turdeni, oamenii legii au fost nevoiţi să-l elibereze pe infractor pentru că unul dintre judecătorii de la Judecătoria Turda a considerat că Ioan Tămaş nu reprezintă un pericol social. „Poliţiştii l-au arestat pentru cercetări. Au formulat propunerea de arestare preventivă pe care şi-au asumat-o şi procurorii din Turda. Însă, când s-a ajuns la instanţă, judecătorul a refuzat propunerea de arestare. A fost un judecător de la civil, care a spus că aşteaptă indicii şi a cerut expertiza medico-legală. Însă acestea sînt deja probe, iar noi am formulat cererea corect. Suspectul fusese eliberat de o lună de la penitenciarul Gherla pentru furt de animale şi port ilegal de arme”, spunea la data eliberării purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj.
„Dosarul s-a soluţionat şi se află la Tribunalul Cluj. Nu ştiu dacă s-a aprobat recursul. Nu pot să vă dau detalii despre dosarul pe care eu l-am soluţionat, chiar dacă sînt purtător de cuvînt al Judecătoriei Turda”, declara Vasile Botiş, judecătorul turdean
Conform articolului 116 din CP, unei persoane acuzate de viol i se poate interzice să mai pună piciorul în localitatea unde a săvârşit fapta. O persoană acuzată de viol, fără circumstanţe agravante, riscă o pedeapsă maximă de 10 ani.

La începutul acestui an, procurorii şi poliţiştii clujeni i-au arestat pe cei doi presupuşi autori ai cazului “Jaf la BT”. Andrei Hosu şi Bogdan Baciu, ambii în vârstă de 21 de ani, sunt ţinuţi în arest de aproape jumătate de an doar în baza unei probe AND şi a unor mărturii, ambele probe fiind contestate în instanţă. Apărătorii celor doi tineri au formulat mai multe cereri de eliberare din arestul preventiv a celor doi, dar magistraţii clujeni le-au respins, luând în calcul gravitatea faptei, în sine, şi nu gradul de periculozitate pe care Hosu şi Baciu îl reprezintă pentru clujeni. De altfel, în urma unor sondaje de opinie realizate de reporterii Gazetei de Cluj nici un clujean intervievat nu s-a arătat deranjat dacă cei doi ar fi puşi în libertate. Mai mult, în urmă cu două săptămâni circa 150 de persoane s-au strâns în Gilău pentru a protesta împotriva deciziilor judecătorilor clujeni de a îi ţine pe aceştia doi în spatele gratiilor.
Furtul săvârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 18 ani.