Viorel Danacu: „Dialogul cu ortodoxia este prioritar pentru masonerie”

Viorel Dănacu, mare secretar în Marea Lojă Naţionala a României(MLNAR) şi fost mare maestru în cadrul aceluiaşi organism, a vorbit în exclusivitate pentru Gazeta de Cluj despre cum au intrat oameni cu cazier penal în masonerie, deşi acest lucru este contrar principiilor acestei societăţi. De asemenea, masonul consideră că ar trebui să dispară aerul de mister care planează în ultimii 20 de ani deasupra masoneriei şi din acest motiv a înfiinţat Centrul de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti. Mai mult, Dănacu susţine că toate faptele ilegale scoase la iveală de presă în ultimii 20 de ani ar fi  cu legături în Marea Lojă Naţională din România( MLNR)

“A existat şi atunci şi există şi acuma corupţie în MLNR(n.r. Marea Lojă Naţională din România). În 2002 când noi ne-am desprins(n.r. formând Marea Lojă Naţională a României-MLNAR), numai în marele consiliu erau opt sau nouă care erau anchetaţi penali. Au intrat din lumea interlopă direct în masonerie şi astfel loja s-a poluat intens. După orice furtună, ies deasupra gunoaiele. După revoluţie, ca să îşi ascundă un trecut au venit în masonerie. Ce este interesant este că la arhivele CNSAS se găsesc foarte mulţi care au fost membri ai fostei securităţi şi care în documente i-am găsit. Ei sunt unii în viaţă şi îi găseşti venerabili la cealaltă Lojă Naţională din România(n.r. facând referire la MLNR). Întrebarea mea este cum cei care au oprimat masonerie, au încătuşat-o dupa 1989 au devenit proprăvăduitori. Cum poţi să crezi în asemenea oameni? În MLNR se desfăşoară foarte mult business, foarte multe afaceri.E o tarabă unde se vinde şi se cumpără orice. Cam tot ce aţi scos la iveală, voi presa, în ultimii 15 ani se confirmă a fi şi francmasoni în Marea Lojă Naţională din România”, explică Viorel Dănacu, secretar în cadrul MLNAR.

Loji masonice la sate

“Lojile săteşti sunt scutite de taxe. Am mers pe această formulă. Programul masonic sătesc a fost un gând al meu după ce am constituit loja masonică din Hobiţa. Am văzut că a funcţionat foarte bine şi încă funcţionează şi de aici a plecat ideea de a extinde. Am pregătit acest program masonic sătesc la nivel naţional. L-am prezentat în marele consiliu. Desigur că a mers şi merge foarte greu. Pe de o parte pentru că a fost îngurgitat foarte greoi de către membrii marelui consiliu a MLNAR, pe de o parte din cauza greutăţilor pe care le-am întâmpinat la nivel de sat romanesc. În satele româneşti găsim de fapt elitele: medicul, inginerul agronom, învăţătorul, tot ce înseamnă oamenii cu carte,  dar şi acei oameni curaţi, cu frică de Dumnezeu, cinstiţi, drepţi , muncitori, harnici. Am întâmpinat foarte multe greutăţi pentru că ei intrau într-un contact total cu necunoscutul. Şi foarte mulţi îi acuzau că sunt o sectă, că sunt de-ai lui Bivolaru, că sunt răuvoitori. De aceea programul a fost foarte greu de implementat şi nu în ultimul rând chiar de către aceste formaţiuni politice existente la nivel de sate care se bat între ele să acapareze electoratul satului românesc şi i-a deranjat să apară o altă organizaţie ca masoneria care să vină să aibă o autoritate mai elegantă, morală în satul românesc. Atunci lucrurile au generat divergenţe. Eu nu am luptat cu orice preţ, aruncând bani, pentru că nu avem bani. Am căutat să găsim oameni oneşti, oameni cinstiţi  în localităţi cu istorie, cu tradiţie. Portul popular, doinele, cântecele le găsim  doar în satul românesc.
Am dezvoltat o loja la Prejmer, lângă Braşov, lângă Şimleul Silvaniei, satul Horia, lângă Alba-Iulia. Am dezvoltat şi un triunghi la Putna şi încă în vreo 4 localităţi. Cred în acest program masonic, cred că este de viitor”, a explicat marele secretar al MLNAR.

Modelul londonez

“Mergând prin centrul Londrei, la Marea Lojă Unită a Angliei, acolo intrebându-i pe fraţi, când au fost iniţiaţi, fiecare mi-au spus că acum 32 de ani, acum 40 de ani şi ei mi-au dat numele unor localităţi care reprezentau satele, cătunele care au existat în acea vreme. Nimeni nu mi-a spus că a fost iniţiat acum 32 de ani în buricul Londrei.
Acum 40 de ani de acolo au pornit elitele din mediul sătesc. De aceea cred că revigorarea masoneriei în România va avea loc pătrunzând în mediul sătesc, consolidând poziţia acelor înţelepţi ai satului şi realizând o masonerie de fundament creştin-ortodox. Acesta este un program pe care l-am lansat anul acesta la Roma cu ocazia Uniunii Confederaţiilor Masonice Europene. M-au susţinut Grecia, Rusia, Ungaria, Republica Moldova şi toate ţările unde predomină religia ortodoxă.
Să nu uităm că în România există apostolul Andrei, că la Curtea de Argeş există un meşter Manole care este cunoscut de masoneria universală. E foarte important să îl facem cunoscut pe meşterul Manole masoneriei universale. Să nu se uite de Eminescu, masonul fără şorţ”, consideră Dănacu.

Rodul pământului

Am făcut un şorţ masonic românesc pe care nu mai aşez portalul templului lui Solomon. Noi trebuie să facem o masonerie pentru români si o masonerie pe intelesul românilor şi ca atare pe o parte am aşezat coloana infinitului a lui Brâncusi, iar pe cealaltă parte am aşezat rodul pamântului, o plantă care creşte în pădurile româneşti. Bunicii când culegeau această plantă primăvara din pădure vedeau o porţiune care arăta în miniatură porumbul, mai sus arăta grâul, mai sus arăta secara şi mai sus arăta culoarea vinului. În funcţie de cât era de dezvoltat bobul de grâu, de porumb, de orz şi după cum era vinul, deschis sau închis la culoare, bunicii noştrii înţelegeau că aşa vor fi producţiile în acel an.
Dacă în masonerie vorbim de simboluri, aceasta plantă care este creaţie, o minune a naturii, despre care nimeni nu vorbeşte. Eu cred că în masonerie trebuie să ocupe un loc de cinste. Pe şort sunt aşezaţi laurii de măslini. Dar vă întreb eu: noi nu putem aşeza spicul cu grâu, nu putem aşeza frunza de viţă cu ciorchinele de struguri, nu putem aşeza din motivele cusute pe vii, motivul tradiţional românesc şi să ne promovăm tradiţiile neamului”, susţine masonul.

Centrul de studii masonice, de 6 ani

“Centrul de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti, înfiinţat acum şase ani de zile a pornit mai înainte de la o lojă ritualistică în cercetări masonice. A funcţionat această lojă, după care am fuzionat într-un ONG cu scopul de a studia arhivele masonice primite de la Marea Lojă a Franţei, pentru că Marea Lojă a Franţei a fost cea care a găzduit arhivele în exil. Am primit arhivele din Belgia, din Rusia, de la Marele Orient Lusitan, având cinci loji pe teritoriul României, arhivele de la CNSAS. Scopul acestui centru este de a cunoaşte istoria francmasoneriei române şi universale. Avem arhive de la diverse persoane din România, de la case particulare care au donat fel şi fel de documente de la 1923, 1931 şi chiar de la 1880. Avem documente de la 1880 care sunt în original şi care cred că vor putea fi fundamentul unor viitoare lucrări masonice. Este important ca generaţiile viitoare să înţeleagă ce a însemnat masoneria de la 1880 şi chiar dinainte de aceea perioadă.

Noi am vrut să îi spunem centrul european de studii, însă nu ne-au lăsat oficialităţile şi atunci i-am spus Centrul Regional de Studii Francmasonice. Centrul, transformat în ONG, a devenit membru în Asociaţia Muzeelor şi Arhivelor Europene cu sediul la Bruxeles.

AMLA este o organizaţie care cuprinde mai multe centre, biblioteci, arhive de la mari loji, mari oriente, Marea Lojă Unită a Angliei, de pe tot globul. Aici există întâlniri anuale unde fiecare obedienţă îşi prezintă istoria. Anul acesta, AMLA şi-a desfăşurat lucrările la Paris.

Masonul Mozart

Am avut ocazia să cunosc cu ani în urmă la Bucureşti un anume frate Thomas, care a murit anul trecut, şi care era de la Marea Lojă Unită a Angliei. El studia de 18 ani viaţa masonică a lui Mozart. El putea să dea oriunde “lumină” despre masonul Mozart. Au trecut de etapa frământărilor pe orizontală, orgolii, ambiţii prejudecăţi. Sunt la o etapă superioară, a cunoaşterii, a respectului şi a lucrului bine făcut”, a susţinut Dănacu.

Marea Lojă Naţională din România acuzată de “fals”

Dănacu consideră că cei de la Marea Lojă Naţională din România nu au un tratat de recunoaştere şi amiciţie cu Marea Lojă Unită a Angliei, precum susţin ei.

“Cei care îşi asumă această regularitate trebuie să se cunoască că masoneria nu a început cu Marea Lojă Unită a Angliei, cu constituţia lui Anderson. Rămân profund impresionat când o parte din francmasoneria română îi face osanale masoneriei engleze, unde preponderent există o religie catolică protestantă şi nu îşi îndreaptă faţa spre biserica creştină-ortodoxă. Noi suntem preponderent creştin-ortodoxi. Şi tot ei se întreabă de ce biserica ortodoxă nu dă niciun semnal spre masoneria română. Ori cum să dea când masoneria română stă în genunchi în faţa masoneriei anglicane, a ducelui de Kent?

Una este să semnezi un tratat de recunoaştere şi amiciţie, pe care este pus sigiliul, în speţă a ducelui de Kent şi Chirovici(n.r. Eugen Ovidiu Chirovici, marele maestru al Marii Loji Naţionale din România). Ori este vorba numai de o diplomă de recunoaştere. Tratat de amiciţie şi recunoaştere între masoneria română şi cea engleză nu există la ora actuală”, mărturiseşte Dănacu.

Criza a afectat masoneria

“Ce este foarte intersant este că acest fenomen de criză afectează şi instituţia masonică în ansamblu. Sunt foarte mulţi masoni care se retrag motivând că nu pot să îşi plătească cotizaţia. Avem între 900 şi 1000 cu toate că s-au şi făcut iniţieri în paralel însă oamenii astăzi sunt foarte prudenţi. Criza i-a afectat pe toţi şi se gândesc foarte bine unde să dea banii mai înainte: familiei, întreţinerii, copiilor sau să meargă să vorbească la lojă. În schimb, vorbim despre un segment al oamenilor foarte bogaţi, care se află in cealaltă lojă. În MLNAR se află oameni normali, din toate mediile, preponderent din cultură, din educaţie, mai puţin din lumea oamenilor de afaceri. Asta a fost şi rostul când ne-am înfiinţat în 2002 să scadem taxele ca să poată acceada în masonerie şi un bibliotecar, un om de la un muzeu de istorie pentru că ei nu intraseră în masonerie datorită taxelor foarte mari. Acolo fiind interesant categoria oamenilor de afaceri, oamenii cu bani foarte mulţi. De aceea probabil că în obedienţa noastră şi intrările au fost mult selecţionate. Ne-au interesat oameni de calitate, de onoare, care să nu fie certaţi cu legea. În obedienţa noastră nu avem cazuri care să fi intrat în zona justiţiei”,a explicat Dănacu.

50 de lei pe lună, cotizaţia de mason

În cei 8 ani de zile cât eu am condus nu am avut niciun caz de corupţie, nicio plângere, comparativ cu cealaltă obedienţă unde zilnic îmi vin plângeri în care mă anunţă de cazuri de ilegalităţi. Nu am avut niciun fel de conflicte între membri, pentru că nu am gestionat niciun fel de afacere între fraţii. Dintre fraţii care mi-au zis că vreau să intervin la Academia de Poliţie, nu am intervenit pentru absolut nimeni. Şi în felul acesta văzând că nu au un mare maestru care să facă trafic de influenţă, să facă astfel de lucruri. Conduita a fost alta. Ne-am îndreptat spre cunoaşterea ritualulilor. Nu au trecut la gradul 2 sau la gradul 3 sau 4 decât în baza unor planşe de arhitectură. O parte din cei cărora nu le-am rezolvat probleme s-au retras şi au rămas în MLNAR exact oamenii care au înţeles că trebuie să se ocupe de masonerie şi nu de altceva. 50 de lei  pe lună este cotizaţia la noi.

Centrul de Studii Francmasonice, deschis tuturor

Centrul de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti este un loc unde pot veni şi tineri şi vârstnici, şi femei şi bărbaţi, toţi cei care au astfel de aptitudini spre cercetare, spre cunoaşterea adevărului, spre reîntoarcerea la calea primordială, la studierea de la izvoare, acolo unde apa este pură şi nu de la locul unde apa este pură şi nu de acolo de unde se reîntoarce în larg. Centrul este locul deschis unde oamenii se pot informa, documenta, un loc care conţine informaţii din toate domeniile rituri, organizatii masonice si alte zone ezoterice, metafizice. Motivul pentru care nu s-a organizat o nouă lojă şi s-a organizat acest centru este că unele acţiuni pe care centrul le poate face, o mare lojă nu le poate face.

“Cred că centrul va avea foarte mult de lucru prin cărţi pentru generaţiile viitoare sau conexiuni pe care poate să le facă, chiar şi cu cu alte institutii ale statului. De ce să nu organizăm o masă rotundă cu cei de la culte, biserica ortodoxă, biserica catolică. Cu o mare lojă mai greu s-ar putea realiza un astfel de dialog. Ar putea fi o cale unde fiecare să îşi expună poziţia, pucntele de vedere. S-ar putea aşeza la aceeaşi masă fără să mai existe păreri divergente, confuzii sau opinii răuvoitoare. În felul acesta să se ridice acea ceaţă, acel val care tot planează de 20 de ani în care toată lumea spune ce este cu această francmasonerie. Dacă teoriile care există nu sunt combătute, masa de oameni începe să creadă că masoneria are de-a face cu satanismul, cu crime, ori este contrar tututor regulilor masonice acest lucru”, a declarat Viorel Dănacu.

Primul muzeu masonic din România

Cei de la Centrul de Studii Franc-Masonice Paris-Bucureşti au construit primul muzeu masonic din România cu obiecte datând din 1880 în original şi chiar din colecţia marelui maestru Sadoveanu. E un muzeu în extindere, iar în momentul de faţă sunt aşteptate obiecte şi de la celelalte Mari Loji din Europa. Oficialităţile muzeului au anunţat colaborarea cu Centrul Independent de Studii şi Cercetări Ezoterice(n.r. CISCE, condus de Vlad Sauciuc), dar şi cu centrul condus de Horia Nestorescu Bălceşti. Academia României, Muzeul de Istorie, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Arhivele Naţionale, Muzeul Naţional Brukenthal au o colecţie masonică, care cel mai probabil vor fi expuse şi în cadrul muzeului masonic din Bucureşti.
“Colecţia Muzeului Brukenthal este, în opinia mea, cea mai veche arhivă masonică din România, de 232 de ani. Lucrez acuma la catalogul colecţiei pentru că intenţionăm să o aducem pentru prima oară în Bucureşti. Colecţia a fost adusă la Reşiţa, la Cluj-Napoca”,susţine masonul.
Colecţia de la Iaşi, de la muzeul Sadoveanu, de la Târgu-Mureş, dar şi foarte multe alte colecţii masonice se află răspândite pe întreg teritoriul ţării şi acestea sunt în vizorul muzeului masonic. “Nu au fost distruse, nu au fost arse, nici în perioada comunistă cu toata opreliştea şi represaliile pe care securitatea le- a avut împotriva francmasonilor. Ne aducem aminte însuşi Nicu Filip a stat 7 ani la Aiud sub acuzaţia că a fost mason” continuă Dănacu.

Centrul, o anticameră pentru masonerie

“Sigur va creşte numărul de masoni faţă de 1.000 de membri câţi au fost anul trecut. Masoneria este un organism viu. Mulţi intră şi în paralel se retrag. Foarte mulţi vin dupa interese, pentru rezolvarea problemelor de locuri de muncă şi după ce văd că nu li se satisfac nevoile atunci se retrag. Asta se întâmplă de 20 de ani. Dureros este că mulţi au intrat în masonerie, dar masoneria nu a intrat în ei. Centrul poate fi considerat drept o anticameră, cel puţin aşa am gândit la ora respectivă. În acest loc dacă nu crezi şi nu pui suflu mai bine să nu cunoşti nimic despre această zonă. Dacă vreţi, să luăm studentul la medicină veterinară în anul 1, care este dus într-un abator, într-o fermă şi să-l conştientizezi pe student ce înseamnă meseria de medic veterinar. Să nu existe astfel de repulsii şi în masonerie. Mai bine intră în centru ca să fie în deplină cunoştinţă de cauză, însă trebuie să fie un om liber şi neinfluenţat de nimeni. În francmasonerie, odată intrat, acest proces al perfecţionării trebuie să îl duci până la sfârşitul zilelor, iar asta înseamnă să duci o viaţă virtuoasă, o viaţă iniţiatică, care nu înseamnă altceva decât calea spre mântuire”, susţine masonul.

Invitaţie către masoneria din întreaga lume

Anul viitor, Centrul de Studii Francmasonice Paris-Bucureşti găzduieşte o conferinţă masonică internaţională la Tulcea, unde va fi invitată toată masoneria universală, toate marile loji din toate ţările pe unde trece Dunărea.
La muzeul masonic din Bucureşti este un document din Italia care înfăţişează lupoaica cu cei doi pui. “De ce să nu punem Dunărea noastră, care a fost loc de civilizaţie”, se întreabă Dănacu.

Probleme majore, prevăzute pentru următorii ani

“Îmi propusem la o conferinţa din toamnă să pun eu această întrebare către presă, dacă imi confirmaţi ce am spus anul trecut(n.r. Indiferent ce preşedinte va ieşi, starea de haos şi de corupţie se va perpetua). Foarte mulţi au interpretat. Vin şi întreb nu s-a adeverit? Nu  îi adevărat? Nu parcurgem haos şi dezordine? nu este corupţie generalzată? Nu sunt instituţiile statului politizate? Nu că am avut eu dreptate sau că sunt eu un prezicător. În toamnă o să ridicăm alte probleme care vizează societatea în următorii 2-3 ani. Aceştia vor fi ani de cumplită săracie şi transformări neprevăzute de foarte mulţi din conducerea statului. Dumneavoastră, presa puţin creionaţi, dar nu este foarte limpede poziţia dumneavoastră faţă de ce ar putea să apară în următorii ani”, a conchis Dănacu.

Tiberiu Hrihorciuc