Virgil Vamoș, candidat la funcția de primar în Cluj-Napoca, are undă verde de la judecători să mute mormintele din Cimitirul Mănăștur

Omul de afaceri Virgil Vamoș, care candidează pentru funcția de primar în Cluj-Napoca, a mai câștigat o rundă din procesul deschis împotriva administrației locale pentru a muta o parte din mormintele din Cimitirul Mănăștur. Vamoș a cumpărat o parcelă de teren cu ieșire la strada Frunzișului pe care vrea să construiască blocuri. Însă, pe o parte din teren, primăria a extins în urmă cu mai mulți ani cimitirul. Astfel că investitorul a obținut în instanță o dispoziție prin care administrația locală trebuie să mute câteva morminte pentru a face loc afacerii imobiliare.

În 2012, firma Asus SRL, care îi aparține omului de afaceri clujean Virgil Vamoș, a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca pentru a obliga administrația să mute mai multe morminte din cimitirul Mănăștur aflate în zona dinspre varianta Zorilor-Mănăștur. Legile prevăd că cimitirele trebuie să fie construite la o anumită distanță față de zonele de locuit, iar administrația locală se extinsese în afara zonei permise.

În procesul de fond, Judecătoria Cluj-Napoca i-a dat dreptate lui Vamoș și a obligat Primăria Cluj-Napoca ”să sisteze orice lucrări de săpare a locurilor de veci (a mormintelor) în cimitirul de pe Varianta Mănăștur-Zorilor, la mai putin de 53 de metri față de limita de proprietate cu terenul reclamantei în suprafata de 3159 mp, situat în Cluj-Napoca, str. Frunzisului FN, inscris in CF 270355 ( 3 metri de la morminte la gardul cimitirului + 50 metri de la cimitir la zona protejată = 53 metri), conform constatărilor evidenţiate prin raportul de expertiză (şi anexe). (…) obligă pârâta să strămute locurile de veci edificate în cimitirul de pe Varianta Manastur-Zorilor, la mai putin de 53 de metri fata de limita de proprietate cu terenul reclamantei în suprafață de 3159 mp, situat in Cluj-Napoca, str. Frunzisului FN, inscris in CF 270355 (…). Obligă pârâta la plata sumei de 11090 lei în favoarea reclamantei S.C. A S.R.L cu titlu de cheltuieli de judecată”, a decis instanța la începutul acestui an.

Administrația locală clujeană a contestat verdictul, iar procesul a ajuns la Tribunalul Cluj.

La sfârșitul lunii mai 2024, judecătorii au respins acțiunea primăriei.

”Respinge ca nefondat apelul declarat de către apelantul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA, în contradictoriu cu intimata ASUS SRL,împotriva Sentinţei civile nr. 78/2024 din data de 10.01.2024 a Judecătoriei Cluj Napoca, pronunţată în dosarul nr. 22253/211/2012, pe care o păstrează. Obligă apelantul să achite intimatei suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel”, arată soluția pe scurt a instanței. Aceasta nu este o hotărâre definitivă, ci mai poate fi atacată în apel.

Culmea este că, în urmă cu aproximativ 10 ani, tot Sorin Vamoș a câștigat un alt proces deschis împotriva primăriei clujene în urma căruia 60 de familii au fost nevoite să plătească pentru exhumarea rudelor decedate pentru a le muta. Acest lucru s-a întâmplat în situația în care oamenii concesionaseră locurile de veci de la Primăria Cluj-Napoca.

În acest dosar, Balibanu Ileana şi SC VSV Invest Grup SRL au obţinut terenul de lângă cimitir în 2008 şi au decis să construiască aici mai multe locuinţe. Totuşi, apropierea de cimitir atrăgea riscul să nu vândă imobilele respective. Pentru a creşte valoarea terenului, cei doi reclamanţi au cerut Primăriei să mute mormintele la o distanţă de 53 de metri de limita de proprietate.

Judecătorul a cerut efectuarea unei expertize, iar concluzia a fost că ”mormintele noi realizate ca urmare a extinderii cimitirului, pe varianta Zorilor-Mănăștur, ocupă o suprafață de 229 de mp din terenul cu nr. topografic 22191. Aceste morminte sunt amplasate la 2 metri și respectiv 1 metru față de parcela reclamantei Ileana Balibanu și la 22,68 mp până la terenul reclamantei SC VSV Invest Grup.

Vamoș câștigă pe bandă rulantă procesele cu Primăria Cluj-Napoca

Timp de 16 ani, Primăria Cluj-Napoca a încercat să îl facă pe omul de afaceri Virgil Vamoș să intre în legalitate cu blocurile construite pe strada Frunzișului. Nu a reușit pentru că procesul a fost tergiversat, cu teancuri de cereri de amânări, iar în cazul respectiv primăria a pierdut procesul.

Primăria arată că atunci când a depistat că dezvoltatorul construiește fără autorizație, pe lângă amenda de 1.000 lei, a dispus și intrarea în legalitate respectiv obținerea autorizației de construire pentru lucrările executate. Însă, pe Vamoș nu-l interesa autorizația, ci cum să facă să termine lucrările mai repede. Administrația locală a dispus încetarea lucrărilor și i-a făcut plângere penală. Nici aceste argumente nu l-au convins pe omul de afaceri clujean să intre în legalitate.

Abia după un an de la deschiderea procesului, Vamoș a cerut în cadrul procesului obligarea administrației locale să îi emită o autorizație de construcție. El spune că în 2005 a cerut emiterea unei autorizații, însă a primit răspuns că nu se poate da curs cererii sale deoarece construcția este executată ilegal și a adus grave prejudicii comunității prin întreruperea alimentării cu apă a cartierului Mănăștur.

În 2011, Vamoș a cerut suspendarea soluționării cauzei până la soluționarea irevocabilă a unui alt dosar în care cerea anularea Certificatului de urbanism nr.3845/05.10.2011 și obligarea Primarului mun. Cluj-Napoca la eliberarea unui Certificat de urbanism care să îi permită efectuarea unei documentații de urbanism în vederea derogării de la prevederile PUG și RLU pentru zona respectivă, în vederea intrării în legalitate a construcției și autorizării acesteia.

În 2017, imobiliarul clujean a făcut o cerere de repunere pe rol arătând că dosarul respectiv a fost soluționat. În același an, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei la cererea tuturor părților pe considerentul că părțile încearcă o soluționare amiabilă a litigiului.

Vamoș și Primăria au mai simulat în instanță aceste mișcări de ”du-te vino” până la începutul acestui an, când omul de afaceri a invocat excepția lipsei calității procesual active a Municipiului Cluj Napoca și excepția prescripției dreptului material la acțiune al Primarului mun. Cluj-Napoca.

Cum să tergiversezi un dosar timp de 16 ani

Dosarul a avut doar câteva termene pe an! Spre exemplu, în 2005 a avut un singur termen, apoi abia în 2011 judecătorul și-a amintit de el și s-a uitat în acte de patru ori. În 2012 a mai avut un termen și următorul a avut loc abia în… 2017, an în care a văzut lumina zilei de cinci ori. În 2018 a mai avut loc un termen în care s-a dispus suspendarea cauzei, în anul următor a mai avut un termen în care s-a prelungit termenul de suspendare și la începutul anului acesta a fost reluată judecarea procesului.