Este vocea de care ascultă germanii pe timp de pandemie: Christian Drosten a dezvoltat primul test de diagnosticare a infecţiei cu noul coronavirus. În interviu pentru DW, el avertizează că ne aşteaptă o iarnă grea.

DW: Cât mai avem de trăit în lumea întreagă cu această pandemie de coronavirus? Christian Drosten: Este foarte greu să facem prognoze globale. Avem foarte multe situaţii diferite şi dificile în Europa. Iarna nu va fi uşoară. Anul viitor vom avea vaccinuri. Cred că va dura până la finalul anului viitor ca aceste vaccinuri să ajungă la anumite părţi din populaţie. De măşti nu scăpăm aşa repede. Şi după ce vom începe vaccinarea, cea mai mare parte a populaţiei va trebui să poarte mai departe măştile. În ţări ca Germania, cu un număr mic de cazuri de infectare, nu va exista o imunizare în masă. Probabil că aceasta nu va exista nici în celelalte ţări din Europa. Pentru alte regiuni este greu de spus. În Africa de exemplu, se pare că evoluţia bolii este mai puţin gravă. S-ar putea să aibă legătură cu structura demografică tânără, dar pe moment analizăm situaţia doar în mediul urban, unde locuiesc oricum mulţi oameni tineri. Nu ştim cum va evolua virusul când se va răspândi în mediul rural. Nu ştim nici ce statut are epidemia acolo. Există date conform cărora numărul noilor infectări ar fi în scădere. Dar nu ştim dacă putem generaliza. În oraşe, epidemia pare să slăbească în intensitate, dar este la fel de posibil să revină în forţă.

Ce regiuni vă provoacă îngrijorări deosebite?

India mă îngrijorează acum cel mai tare. Ţara are o mare densitate a populaţiei. Virusul se extinde acolo – nu aş zice că e scăpat total de sub control, dar aproape. Mai sunt desigur şi anumite teritorii din America de Sud. Am amintit mai devreme Africa. Continentul african este pe moment un mic mister. Iar în emisfera nordică vine iarna şi există regiuni, inclusiv în Europa, unde există puţin control asupra virusului. Unele ţări se confruntă deja înainte de începutul iernii cu un număr mare de cazuri, iar încrederea oamenilor de acolo în sistemul medical este scăzută. Există ţări, şi în Europa, care ar trebui să ia, cred eu, în curând măsuri mai dure.

Alte ţări consideră Germania un fel de model de controlare a pandemiei. Ce fac germanii bine?

Este cu siguranţă o combinaţie de factori. Un motiv ar fi modul direct şi decisiv în care s-a acţionat la primul val al pandemiei, prin măsurile decise de cancelară. Între timp, solidaritatea landurilor federale s-a mai diminuat. Dar a fost desigur decisiv faptul că Germania a acţionat foarte devreme. Nu în relaţie cu data calendaristică, ci cu momentul în care au fost instituite restricţiile de contact social, aşa-numitul lockdown. Şi asta în comparaţie cu evoluţia reală a epidemiei. Am ştiut mereu în ce stadiu se află epidemia la noi pe baza testelor de laborator. Şi aceste teste şi disponibilitatea lor la scară largă

O altă explicaţie ar fi că, la noi, epidemia a început ceva mai târziu. Primele cazuri importate de coronavirus nu au provocat o epidemie deja în ianuarie, ci abia la sfârşitul lui februarie. Primele cazuri importate au fost ţinute sub control şi răspândirea bolii a fost iniţial stopată. Este probabil motivul pentru care abordarea noastră a fost atât de eficientă. După lockdown, să zicem de la jumătatea lui mai, s-au mai înregistrat puţine cazuri noi în Germania, iar lucrurile au rămas la fel. Până acum, chiar dacă observăm din nou o uşoară creştere a numărului de infectări.

Acum urmează toamna şi iarna. Ce credeţi că se va întâmpla în Germania?

Cred că există puţine deosebiri între ţările europene în ceea ce priveşte structura demografică a populaţiei şi alţi parametri. Trebuie deci să privim spre ceilalţi – spre Franţa, Marea Britanie, Spania. Ce vedem acolo, vom avea şi noi în Germania, dacă nu luăm măsuri neîntârziat, măsuri care să fie suportabile pentru economie, dar care trebuie în acelaşi timp să ducă la îndeplinirea obiectivului (de a ţine epidemia sub control, n.red.). Este o sarcină grea să găsim momentul corect în care să schimbăm actualele măsuri, care acum sunt corecte şi la care nu este nimic de criticat.

Aşa cum aţi spus, vom purta încă măştile o perioadă îndelungată. Când vom avea voie din nou să ne îmbrăţişăm? Aceasta va fi o chestiune foarte regională. Nu m-ar mira ca, anul viitor, în anumite părţi ale lumii populaţia să fie protejată. Dar aceasta înseamnă că, în părţile respective ale lumii, populaţia să fi trecut printr-o epidemie nu prea gravă, mai ales datorită structurii demografice tinere. În Africa ar putea fi aşa. Cel puţin aşa sper, că profilul tânăr al populaţiei africane se va dovedi un factor de protecţie. În alte părţi ale lumii, unde strategia este de a limita o răspândire masivă a virusului, în aşteptarea unui vaccin, cred că vom fi nevoiţi să purtăm măştile de protecţie până la sfârşitul lui 2021. Este imposibil să facem prognoze exacte, dar anul viitor va fi un an în care vom purta măşti.

Prof. Dr. Christian Drosten este directorul Institutului de Virologie la spitalul Charité Berlin. El a fost în 2003 printre primii cercetători care au descoperit virusul SARS, tot un coronavirus. La începutul anului 2020, el a dezvoltat primul test la nivel mondial de diagnosticare a infecţiei cu SARS-CoV-2. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.