Visul lui Viktor Orban pentru Ungaria, un coșmar pentru România. Riscurile expansiunii și consolidării puterii maghiare în regiunea carpatină

Un înalt funcționar maghiar din grupul premierului de la Budapesta, Viktor Orban, a generat vâlvă după ce, în spațiul public, a promovat așa-numitul „Vis maghiar”, în bazinul Carpaților. Acesta, potrivit domnului de sub tutela lui Orban, ar trebui să consolideze puterea maghiară în regiunile carpatine, printre care se numără și Transilvania, un demers care a stârnit nemulțumire în rândul populației, mai puțin în turnul de fildeș unde politicienii noștri stau de peste 30 de ani. 

Această dezvăluire neașteptată vine în contextul unei tensiuni crescânde între Ungaria și România, amplificată recent de mesajele controversate ale Președintei Ungariei, care au incitat spiritele în rândul populației românești. 

Aparițiile publice ale Președintei Ungariei au fost tot mai încărcate de mesaje naționaliste, cu un impact destabilizator asupra relațiilor diplomatice dintre cele două țări. În acest climat de tensiune, românii se simt amenințați și tulburați de faptul că pacea și stabilitatea regiunii ar putea fi puse în pericol. 

„Conștiința națională și speranța au dat putere maghiarilor blocați în afara granițelor după Trianon. Speranța că va exista un viitor maghiar în Bazinul Carpati”, a declarat Szilágyi Péter, secretarul de stat adjunct pentru politică națională din cadrul cancelariei premierului Orban. 

Gazeta de Cluj a luat legătura cu  profesorul Tudor Păcuraru – colonel în rezervă, scriitor, critic literar și contributor la volumul „Lebăda Neagră de pe Balaton”, coordonat de către jurnalistul Romeo Couți, pentru a înțelege mai exact ce consecințe are un astfel de discurs venit din partea unui oficial maghiar. 

Colonelul (R) Tudor Păcuraru a precizat pentru ziarul nostru că premierul de la Budapesta, Viktor Orban, alături de grupul de politicieni din jurul dânsului promovează o atitudine revanșardă față de statele vecine ale Ungariei. 

„Față de Slovacia se știe, față de Ucraina au cerut în repetate rânduri porțiuni de teritoriu. Chiar și Croației au cerut acces la Marea Adriatică. Aceste vise hungariste ale grupului lui Orban sunt întemeiate pe speranța fermă că frontierele din Europa vor fi redesenate. În urmă cu câțiva ani se exprima într-un mediu mai confidențial că are înțelegeri președintele Rusiei și a Chinei, iar Ungaria va deveni hub-ul pentru întreaga Europă al noii ordini mondiale”, a spus profesorul Tudor Păcuraru. 

Viktor Orban își pune speranța că ofensiva ucraineană va eșua

Totodată, colonelul în rezervă a mai afirmat că „visul” lui Orban este ca ofensiva ucraineană să eșueze, iar Putin să ocupe Kievul pentru a instaura o nouă ordine la nivel european, moment în care Ungaria va putea anexa, fără probleme, „o halcă din Ucraina și din România. 

„Aceste sunt speranțe deșarte, iar lumea s-a lămurit ce este cu cu domnul Orban și cei din jurul dânsului. Ceea ce noi spuneam în urmă cu un an de zile la Cluj și am fost cenzurați, în momentul de față este de notorietate europeană. Mai devreme sau mai târziu, adevărul este la iveală. Unul dintre colegii mei, analist al Serviciilor de Informații Ungare, s-a întrebat de ce este nevoie ca Ungaria să fie slujnica unei puteri pentru a dobândi ceea ce-i este de drept”, a mai spus Tudor Păcuraru. 

Întrebat de ce politicienii români evită să ia act de astfel de discursuri ultranaționaliste, periculoase pentru societate, colonelul (r) Tudor Păcuraru a spus clar că nu vrea să comenteze calitatea oamenilor care conduc această țară, precizând că ar fi de ajuns opinia unui jurnalist: discutăm astăzi cu șoferii liderilor de odinioară. Totodată, am discutat despre patriotismul adevărat și cel extrem, care duce la conflicte și dezbinare în societate. 

Tudor Păcuraru: Există o confuzie între patriotism și extremism patriotard

„Există o percepție greșită a patriotismului. Această percepție a putut fi ancorată în mediile de conducere ale României, ca urmare a lipsei de cultură politică și lipsei de simțământ național. Există și persistă ideea că patriotismul ar fi o chestiune depășită care împiedică integrarea europeană. Uită că deocamdată îl împiedică pe Putin să-și facă mendrele prin Europa acest patriotism fiindcă altceva decât patriotismul, oare ce îi mână în luptă pe ucraineni? 

 Una peste alta, există o confuzie între patriotism și extremism patriotard. Iar aceasta confuzie a dus la o retragere a forțelor politice românești din acest domeniu al patriotismului. Dacă vă amintiți, când s-a organizat 100 de ani de la Marea Unire, pe 2018, ați văzut că aniversările cu acel prilej au fost reduse la minimum, pentru a nu da apă la moară patriotismului perceput ca un risc. Asta, în schimb, a lăsat terenul liber pentru alte interese politice care au știut să exploateze sentimente patriotice și nu neapărat în sensul care trebuie. Greșelile politice se plătesc, până la urmă”; a conchis  profesorul Tudor Păcuraru – colonel în rezervă, scriitor, critic literar și contributor la volumul „Lebăda Neagră de pe Balaton”.

Și dr. Alexandru Ghișa, istoric, diplomat și contributor al volumului „Lebăda Neagră de pe Balaton”, a vorbit pentru Gazeta de Cluj cu privire la discursul oficialului ungar. Acesta a precizat că România nu ar trebui să reacționeze la o asemenea declarație.

„ Am spus de mai multe ori că în timp ce toate statele luptă azi pentru un viitor mai bun, Ungaria luptă pentru un trecut mai bun. Asta
explică de ce la Budapesta istoria furnizează material pentru ideologia națională și naționalistă. Trecutul constituie elementul esențial pentru
ideologia naționalistă, iar studiile de istorie se pot transforma în fabrici de bombe (după expresia istoricului britanic Eric Hobsbawm, care explică cum, în atelierele IRA – Armata de eliberare a Irlandei de Nord, îngrășămintele chimice erau transformate în exploziv – E. Hobsbawm, ”Despre Istorie”, Ed. Cartier, 2017, p. 18-19). A răspunde la asemenea provocări poate însemna detonarea bombelor de care vorbea Eric Hobsbawm, iar neorevizionismul de tip hibrid practicat de regimul Viktor Orban la Budapesta asta așteaptă. Mai mult, trebuie explicat și ce înseamnă „Bazinul Carpatic”, termen care în geografía uzuală este un nonsens. Acesta este format din două elemente – „bazinul Dunării” și „masivul Carpatic”. În concepția ungară, unirea acestor două elemente ar cuprinde vechiul areal al regatului feudal ungar. Numai că, în Bazinul Dunării și în Munții Carpați, maghiarii nu sunt și nu vor fi singuri – aici mai locuiesc români, slovaci, ucraineni, sârbi, croați, sloveni și austrieci. Prin urmare, nu cred că oficialul ungar și-a exprimat speranța ca națiunea maghiară să fie din nou minoritară în ceea ce dânsul numește „Bazinul Carpatic”, a afirmat istoricul Alexandru Ghișa.

Și Alin Coleșa, liderul AUR din Cluj-Napoca, a avut o părere cu privire la „Visul maghiar”, în bazinul Carpaților. Parlamentarul clujean a precizat că declarația privind un viitor maghiar în Bazinul Intracarpatic, privită din perspectiva păstrării identității culturale ale etnicilor maghiari, nu i se pare o declarație deplasată. 

Potrivit volumului „Lebăda Neagră de pe Balaton”, coordonată de jurnalistul Romeo Couți, Începând cu anul 2010, odată cu victoria Alianței Tinerilor Democrați – FiDeSz și a liderului Viktor Orbán în alegerile din Ungaria, care sunt etichetați politic ca fiind de dreapta și extremă dreaptă, s-a încheiat perioada de relații pozitive între România și Ungaria. De la început, Viktor Orbán, în calitate de prim-ministru, a declarat că el nu urmează același drum ca socialiștii. Participarea la recepția de Ziua Națională a României a fost exclusă. Mai mult, în 2018, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România (1 Decembrie 1918), ministrul ungar al afacerilor externe, Pèter Szijjárto, a trimis o circulară tuturor Ambasadelor Ungariei din întreaga lume, interzicând diplomaților maghiari să participe la recepțiile organizate de Ambasadele României, o acțiune fără precedent în relațiile internaționale. Ca urmare, Viktor Orbán a refuzat să aibă ședințe comune cu Guvernul României. În decurs de doi ani, premierii Adrian Năstase și Pèter Medgyessy s-au întâlnit de 13 ori în întâlniri bilaterale și multilaterale, dar în cei 12 ani de mandat ai lui Viktor Orbán nu se cunoaște să fi avut vreo întâlnire oficială, în mod bilateral, cu vreunul dintre premierii României. Cu toate acestea, Viktor Orbán a vizitat România frecvent, în special Transilvania, pentru a se întâlni cu comunitatea maghiară. A avut și are proiecte de sprijin pentru această comunitate, de la investiții economice, culturale și educaționale, până la înființarea și finanțarea de echipe de fotbal. Este demn de menționat că la o conferință de presă comună în ianuarie 2022, ministrul de externe al guvernului de la Budapesta, Pèter Szijjárto, și ministrul sportului din guvernul de la București, Eduard Novák, au subliniat importanța sportului ca mijloc principal de construire și menținere a identității și mândriei naționale, în special a celei maghiare. Toate aceste acțiuni combinate pot fi interpretate ca un nerevizionism de tip hibrid practicat de autoritățile ungare pe teritoriul României.

Alin Coleșa:  Soluția este una singură – eliminarea, prin vot democratic – din Parlament a vechilor partide

„Este ceea ce doresc și eu etnicilor români în general, dar în special celor din regiunile cu o majoritate sau cu o pondere importantă maghiară. În aceste regiuni românești, dar și în jurul granițelor și în diaspora născută de migrația economică, românii sunt asimilați. 

În acele regiuni românești există o puternică discriminare antiromânească, exercitată, în general, în mod subtil, de exemplu prin condiționarea angajărilor de cunoașterea și de folosirea exclusivă a limbii maghiare, de lipsa de cunoaștere de către etnicii maghiari a limbii române, care, practic, nu se mai învață nici la școală și, cel mai important, de programe economice finanțate de Ungaria, destinate exclusiv firmelor, fermelor sau persoanelor fizice maghiare”, a precizat Alin Coleșa. 

Parlamentarul clujean a mai spus că nu reprezintă o noutate faptul că există o discriminare a românilor în propria lor țară pe criterii etnice, menționând că există o reală cedare de suveranitate de către România Ungariei în județele Harghita, Covasna, Mureș, Satu-Mare, dar și în Cluj, Bihor și Sălaj. 

„Aici ne-au adus conducătorii din ultimii 33 de ani, caracterizați printr-o lipsă de conștiință națională, de corupție, de incompetență, de întâietatea, chiar opunerea, interesului personal și de grup celui național. Soluția este una singură – eliminarea, prin vot democratic – din Parlament a vechilor partide, inclusiv UDMR”, a conchis Alin Coleșa.