Recenta deplasare a preşedintelui american, prima în străinătate de când este la Casa Albă, în Israel, teritoriile palestiniene , Vatican, Bruxelles şi Taormina (Italia) merită câteva comentarii, fiindcă demonstrează care sunt priorităţile politicii externe americane într-un orizont de timp previzibil. Europa şi Orientul Mijlociu nu puteau fi omise într-o analiză cât de cât apropiată de realitate, pentru a şti în ce direcţie se îndreaptă acţiunile celui mai important om al planetei şi al statului pe care îl reprezintă.

 

În Israel, Trump a fost primit cu afecţiune de cei mai mulţi locuitori ai statului, înfiinţat în 1948, care de la început s-a izbit de o opoziţie a lumii musulmane, în special a ţărilor arabe. Până acum, Israelul a încheiat tratate de pace numai cu Egiptul şi cu Iordania, dar şi celelalte state musulmane, mai puţin Iranul, acceptă ca un fapt incontestabil existenţa patriei evreilor de pretutindeni.

În teritoriile palestiniene, Trump s-a întâlnit la Betleem cu preşedintele Mahmoud Abbas şi sunt şanse că datorită acestei medieri să se reia procesul de pace între Israel şi Palestina, care este un stat, chiar dacă evreii nu recunosc acest lucru. Mi se pare că discuţiile avute de preşedintele american cu liderii celor două ţări pot fi considerate ca una din reuşitele acestui voaiaj.

La Vatican, preşedintele american a fost primit de Papa Francisc. Din câte s-a văzut la televizor, Papa a apărut crispat, dar Donald Trump s-a arătat încântat de personalitatea acestui conducător al unei biserici creştine, cea mai importantă dintre religiile lumii. Cum se spune, morile Domnului macină încet, dar macină bine…

Ajungând la Bruxelles, Donald Trump i-a convins pe liderii NATO că alianţa militară să facă parte din coaliţia anti-Daesh. Dacă am fost implicaţi în Afganistan după atentatul din septembrie 2011, cu atât mai mult trebuie să facem parte din alianţa anti-ISIS. Preşedintele Trump a criticat ţările NATO, fiindcă multe nu au atins procentul de 2% din PIB cheltuieli de apărare. Faţă de România nu are de ce să fie nemulţumit, fiindcă ţara noastră din 2017 şi-a îndeplinit această obligaţie. Mă gândesc că şi asupra frontierei estice NATO există o preocupare majoră a alianţei militare din care facem parte şi în fruntea căreia se găseşte SUA.

La Taormina, participanţii nu au reuşit să-l convingă pe Trump să nu denunţe acordul de la Paris asupra încălzirii globale. Preşedintele Franţei a spus că este bine că nu l-a denunţat imediat după cum a promis în campania electorală. O să trăim şi o să vedem ce o să se întâmple, dar eu am speranţe mai puţin optimiste, deoarece lupta împotriva terorismului este o cauză comună a lumii libere, chiar şi a preşedintelui Putin, dar încălzirea globală nu este o preocupare majoră pentru preşedintele american. Rămâne ca un fapt incontestabil că divergenţe între Germania şi America, ultima reproşându-i doamnei Merkel imensul deficit în balanţa comercială externă şi faptul că nu a alocat procentul minim de 2% din PIB pentru înarmare. Lucrurile sunt puţin mai complicate, dar despre aceasta cu alt prilej.

Preşedintele Trump a mai declarat că America nu este împotriva Islamului, ca religie, dar nu se va opri până când terorismul care atacă permanent lumea civilizată nu va fi anihilat. Este un aspect care ne interesează pe toţi. Nu cred că divergenţele american-germane vor continua la acest nivel, chiar dacă doamna Merkel i-a aruncat puternice săgeţi preşedintelui american.

Adrian Man

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.