Politicul se infiltreaza și in randul societaților de protecție a drepturilor oamenilor. Fundația FACIAS a cerut responsabilizarea magistraților, in situația in care cererile ONG-ului sunt deja puse in aplicare printr-o lege speciala care ii privește pe judecatori și procurori. Fundația FACIAS este patronata de mogulul Dan Voiculescu care nu pierde nici o clipa sa agite apele pentru a profita de pe urma degringoladei create.
Fundația pentru Apararea Cetațenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) este o organizație non-guvernamentala inființata de catre Dan Voiculescu in 2008 și conform statutului scopul asociației este monitorizarea abuzurilor autoritaților și intervenția juridica și mediatica in apararea cetațenilor. Insa stoparea abuzului impotriva cetațenilor este facut prin atacuri constante la adresa fostelor guvernari PDL și asupra ultimelor “ramașițe” portocalii. Spre exemplu, in martie 2009, FACIAS a demarat o acțiune in instanța impotriva Guvernului Emil Boc, din cauza nepublicarii in termenul prevazut de lege a normelor metodologice ale Legii 1/2009 pentru modificarea și completarea Legii 10/2001. Pe 10 februarie 2009, FACIAS a anunțat sentința Curții de Apel București, favorabila reclamantului și care obliga paratul Guvernul Romaniei la publicarea normelor metodologice pentru Legea 1/2009 in termen de 30 de zile. In urma recursului facut de Guvern, pe 24 iunie 2010 a fost stabilit ca prim termen la Inalta Curte de Casație și Justiție.
Pe 24 iunie 2010, instanța a amanat procesul pentru data de 23 septembrie 2010. De asemenea, cei de la FACIAS sunt promotorii campaniei „STOP BOC”. In urma anunțarii masurilor de austeritate propuse de Guvernul Romaniei, FACIAS a demarat o campanie la nivel național de strangere de semnaturi impotriva executivului, sub titulatura „STOP BOC”. In urma acestei campanii, FACIAS a publicat o serie de fotografii cu echipaje ale Ministerului Administrației și Internelor in timp ce aceștia filau membrii și voluntarii Fundației.
Varanul lupta pentru opinia publica!
“Fundația pentru Apararea Cetațenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atenția asupra faptului ca un nou legislativ trebuie sa aiba printre prioritați și necesitatea adoptarii unei legi de responsabilizare a magistraților.
Un astfel de act normativ se impune a fi adoptat intr-un stat in care magistrații nu raspund nici pentru deciziile pe care le iau cu rea-voința sau din grava neglijența. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciara funcționeaza mai curand ca un sindicat și nu ca un organ de control, iar plata pentru erorile judiciare se face de la bugetul de stat, din buzunarul fiecarui contribuabil.
Instituțiile din sistemul judiciar nu au reușit niciodata sa se puna de acord asupra unui mecanism prin care judecatorii și procurorii sa raspunda material ori disciplinar pentru situațiile in care pronunța condamnari fara probe sau hotarari contrare legii.
Orice condamnare fara probe este inacceptabila intr-un stat de drept. Nu conteaza numele sau calitatea inculpatului. Daca nu sunt probe nu trebuie sa existe condamnari. Un judecator care, din rea-credința, sub presiunea unor factori de influența sau din grava neglijența, condamna fara probe trebuie sa raspunda profesional, civil și penal.
Erorile judiciare au consecințe deosebit de grave și ireversibile asupra vieților celor implicați. Dovada o constituie cazuri precum ”Tundrea”, „Mihai Moldoveanu” sau „Constantin Rauța”. Acestuia din urma, in anul 2008 i-a fost menținuta o condamnare cu pedeapsa cu moartea pronunțata in timpul regimului comunist. Intr-un caz similar, in Franța, o țara care din punct de vedere al modului de organizare a sistemului judiciar este cea mai apropiata de Romania, eroarea judiciara și condamnarea fara probe din cazul “Outreau” a determinat Parlamentul sa puna in dezbatere trei legi dure de responsabilizare a magistraților, iar un judecator a fost audiat de catre o comisie a Legislativului. Cele trei propuneri ale Executivului pentru reformarea sistemului judiciar vizau intarirea masurilor disciplinare contra magistraților, stabilirea modului de intrare și pregatire a acestora in magistratura, și, mai ales, inființarea instituției Mediatorul Republicii, care sa primeasca de la cetațeni plangerile contra magistraților și sa decida, chiar și peste capul ministrului justiției (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu acțiuni disciplinare), trimiterea in judecata disciplinara a unui judecator sau procuror. In același timp, in Belgia, controlul judiciar este asigurat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, format din 22 de judecatori și 22 de persoane civile (avocați, profesori universitari, societate civila) și de catre Consiliul Național de Disciplina, un organ similar Inspecției Judiciare de la noi. In ultimii ani, in Romania, CSM a preluat mai toate atribuțiile ministrului, instituția garant al independenței justiției devenind, de departe, Consiliul cu cele mai mari atribuții din Europa. Rezultatele lasa insa de dorit. Justiția romana e plina de erori judiciare, pe care Inspecția CSM nu le sancționeaza, deși in lege s-a prevazut reaua-credința și grava neglijența și exista cazuri de condamnare a Romaniei la CEDO, pentru culpe ale unor magistrați”, arata un comunicat al FACIAS.
Fețele lui Caragiale in CSM
Insa reprezentanții asociației lui Voiculescu au dreptate doar intr-o anumita masura. Exista mulți magistrați romani care nu respecta legea și inclina balanța justiției in favoarea banilor și a intereselor politice de pe urma carora obțin beneficii. Cu toate acestea, legile create permit cadre de sancționare a magistraților, insa aceste parghii nu sunt folosite. Spre exemplu, cazul Președintelui Tribunalului Cluj, Sorina Siserman, unul dintre judecatorii clujeni acuzați de incompatibilitate prin ocuparea a doua funcții de conducere in instituții diferite, a fost luat in discuția forului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), insa magistrații respectivi au emis o decizie demna de Caragiale: sa sancționam, dar sa nu se schimbe nimic.
Conform unui text semnat și publicat pe juridice.ro de judecatorul Cristi Danileț, membru CSM, “solicitarea FACIAS se bazeaza pe o argumentare eronata și privește o inițiativa care deja a fost pusa in practica. Avem cadrul legal cu privire la raspunderea magistraților. Eu cred ca accentul trebuie pus pe responsabilizarea, nu pe raspunderea magistraților. Cu alte cuvinte, cum facem sa prevenim erorile judiciare? Evident, printr-un sistem legislativ coerent, prin participanți de buna credința la proces, prin volum de munca adecvat pentru magistrați și printr-o pregatire continua a acestora, prin transparența. Cu privire la aceste din urma cerințe, noua conducere a INM și noua componența a CSM a modificat deja sistemul de recrutare a auditorilor de justiției și a magistraților, respectiv conceperea modulelor de cursuri pentru auditorii de justiție, toate hotararile de clasare ale sesizarilor sunt publicate pe site IJ, respectiv hotararile privind sancțiunile disciplinare sunt publicate pe site CSM. Discuțiile pe acest subiect trebuie sa fie extrem de serioase și conjugate, nicidecum politicianiste”, apreciaza judecatorul CSM.
Cu toate acestea, pentru ca in dulcele stil neaoș, daca teoria este stralucitoare, practica ne omoara, trebuie sa menționam ca același Cristi Danileț a fost de acord cu urmatoarea decizie privitoare la incompatibilitatea judecatorului Sorina Siserman: “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca nu se impune modificarea dispozițiilor art.6 din Regulamentul de ordine interioara al instanțelor judecatorești, in sensul ca judecatorii și procurorii, care au calitatea de cadru didactic, pot ocupa numai funcții de execuție in structurile unei facultați sau universitați, precum și in structurile unei instituții de cercetare in domeniul juridic”, arata nota CSM. Cu alte cuvinte, sancționam, dar sa nu se schimbe nimic.
Ștefan Trandafir
