Hărdău doreşte eliminarea traficului greu, asfaltarea aleilor dintre blocuri, locuri de veci în cimitire, locuri mai multe în grădiniţe; Bolovan consideră vitală pentru sănătatea fizică şi mentală a locuitorilor din cartierele Clujului scoaterea traficului greu din oraş cât mai repede posibil, iar Molnos susţine individualizarea fiecărui cartier al Clujului prin implementarea conceptului de oraş în oraş. Ei vor să ajungă senatori de Mănăştur.

Începând de săptămâna acesta Gazeta de Cluj va demara un serial în care  vă va prezenta, prin interviuri “în oglindă” principalii candidaţi clujeni care s-au înscris în lupta electorală pentru Parlamentul României. Săptămâna aceasta este dedicată colegiului numărul unu din Cluj – Napoca (jumătatea vestică a municipiului) unde sunt înscrişi pentru funcţia de senator Aurel Neţin (PNL), Mihail Hărdău (PD-L), Bolovan Ioan (PSD) şi Molnos Lajos (UDMR). Aceştia vorbesc despre motivele pentru care au ales acest colegiu, care sunt problemele pe care le întâmpină acest colegiu şi care sunt calităţile care îi recomandă pentru un mandat de senator.

Gazeta de Cluj: Care este motivul pentru care aţi ales acest colegiu?

Mihail Hărdău: Decizia de a candida sub sigla PD-L, partid al cărui membru sunt de 12 ani, am luat-o după multă chibzuinţă. Este o mare provocare pentru mine să intru în competiţia electorală pentru Parlamentul României. Este al treilea ciclu electoral la care particip. Am câştigat de fiecare dată la Consiliul Judeţean. Pot afirma că am câştigat experienţă atât în acţiuni politice cât şi în activităţi administrative. Am ales colegiul senatorial în care este inclusă şi adresa apartamentului meu în care locuiesc de 30 de ani, timp în care n-am schimbat locuinţa şi am acelaşi loc de muncă – profesor universitar la Universitatea Tehnică. Mă simt “acasă”. Am crescut o dată cu cartierul meu, este un atu pentru mine.

Ioan Bolovan: Am ales acest colegiu din cel puţin două motive: am locuit câţiva ani în Mănăştur, iar din 1987 locuiesc în zona centrală, lângă parc, zonă care este inclusă în colegiul senatorial nr. 1. Apoi, îmi desfăşor activitatea profesională preponderent în arealul care este inclus, de asemenea, în colegiul nr. 1. De aici a rezultat şi o cunoaştere nemijlocită a unei bune părţi a acestei zone.

Molnos Lajos: Timp de 27 de ani am locuit în Mănăştur, deci mă consider mănăşturean. De 11 ani stau în centru, iar acesta reprezintă o parte din colegiul senatorial.

Soluţii pentru problemele acestei zone
 
Gazeta de Cluj: Care sunt problemele specifice pe care le-aţi identificat în acest colegiu şi soluţiile pe care le veţi promova dacă veţi câştiga un mandat de senator?

Mihail Hărdău: Colegiul cuprinde cartiere de mari dimensiuni, cu blocuri în marea lor majoritate construite între anii 1970-1989. În ultimul deceniu în acest colegiu s-au construit case şi blocuri în număr destul de mare. S-au dezvoltat minicartiere de vile la marginea Mănăşturului, în Zorilor şi în Grigorescu. Cunosc problemele generale ale acestor zone: lipsa locuinţelor pentru tineri, nevoia de spaţii verzi şi de locuri de parcare, eliminarea traficului greu, locuri puţine în grădiniţe, asfaltarea aleilor dintre blocuri, locuri de veci în cimitire. În egală măsură sunt solicitări pentru asfaltarea drumului spre Sf. Ion şi pădurea Făget, care poate deveni un loc recreativ amenajat, consolidarea zonei de la poalele Cetăţuii, finalizarea lucrărilor de amenajare a malurilor Someşului, finalizarea construcţiei Bisericii Ortodoxe din Mănăştur şi altele. Cred că este necesar un progam pe termen mediu prin care să fie evaluate priorităţile în rezolvarea acestor cerinţe, stabilirea surselor de finanţare şi, punctual, pentru fiecare problemă, să fie realizat un proiect-program care să fie discutat în Consiliul Local şi inclus în programul de lucru al primăriei. Mă voi implica în promovarea proiectelor la nivelul primăriei, în atragerea surselor de finanţare şi voi urmări modul de realizare al lucrărilor. Mă întrebaţi despre soluţii. Cred că soluţiile trebuie să rezulte din analize profesioniste iar deciziile aparţin conducerii administrative a municipiului.

Ioan Bolovan: Ar fi multe probleme ce nu au fost rezolvate, unele dintre ele fiind valabile şi pentru restul municipiului Cluj-Napoca, dar şi pentru alte mari oraşe ale ţării, fiindcă mandatul unui senator are legătură evidentă nu numai cu aspectele strict locale, ci şi cu cele ce ţin de un interes mai larg. Încep cu aceea pe care o consider vitală pentru sănătatea fizică şi mentală a locuitorilor din mai toate cartierele Clujului, respectiv scoaterea traficului greu din oraş cât mai repede posibil. De aceea, consider prioritară şi voi milita ca Ministerul Transporturilor şi Lucrărilor Publice să aloce prioritar fonduri pentru construirea/finalizarea cât mai rapidă a centurilor de ocolire a oraşelor (după cum voi sprijini şi elaborarea de proiecte locale care să atragă fonduri europene pentru acest obiectiv). Sănătatea fizică şi mentală a românilor trebuie pusă mai presus de orice, fiind nevoie de legi care să impună obligativitatea unei centuri verzi pentru toate localităţile din România (după modelul austriac bunăoară), a construirii de către autorităţile locale împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a cât mai multe terenuri de sport pentru tineri (după modelul deja consacrat de guvernarea PSD dintre 2000-2004 de construire a sute de săli de sport). Din păcate, nu este aici spaţiul să dezvolt şi alte propuneri în acest sens.

Molnos Lajos: Problemele sunt multe, dar dat fiind faptul că nu suntem încă oficial în campanie electorală, nu pot să vorbesc prea multe, pentru că nu vreau să le dau idei adversarilor mei. Asta nu înseamnă că nu am identificat problemele, pentru că deja m-am şi gândit la soluţii pentru rezolvarea lor. Prioritare sunt problemele locuinţelor, problemele ecologice, problemele spaţiilor verzi. Cu 100 de ani în urmă oraşul Cluj – Napoca avea aproape 100.000 de locuitori. Astăzi numai Mănăşturul are mai mulţi. După mine, ar fi normal ca în acest oraş să fie organizate 3-4 circumscripţii cu primărie cu tot, unde să fie rezolvate toate problemele. Mă interesează învătământul şi cultura în cartiere. Chiar dacă nu o să fiu ales senator şi o să rămân consilier local o să propun înfiinţarea oraşului în oraş, adică fiecare cartier să fie independent.

Colaborarea cu autorităţile locale

Gazeta de Cluj: Cum veţi colabora cu autorităţile locale în vederea rezolvării problemelor specifice acestui colegiu?

Mihail Hărdău: În mod sigur va fi o bună colaborare cu consilierii locali şi consilierii judeţeni. PD-L este bine reprezentat în Consiliul Judeţean şi avem majoritate în Consiliul Local. Primarul Clujului este dl. Emil Boc, viceprimar Sorin Apostu, preşedintele CJ este Alin Tişe iar vicepreşedinte CJ este Radu Bica, toţi membri ai PD-L Avem forţa şi determinarea pentru a realiza ce ne propunem.

Ioan Bolovan: Deja aţi putut sesiza din proiectele enunţate anterior că ele vizează şi reclamă în acelaşi timp implicarea autorităţilor locale. În întreaga mea activitate profesională am considerat că reuşita unor proiecte depinde în bună măsură şi de mobilizarea eficientă a tuturor resurselor umane şi materiale disponibile. De aceea, am promovat cu consecvenţă colaborarea instituţională şi umană, m-am străduit să-i aduc alături în acelaşi demers constructiv pe cei care aveau perspective diferite (ştiinţifice, ideologice, manageriale etc.), dar puteau să confere manifestărilor organizate prestanţă, relevanţă, şi să promoveze în exterior imaginea unei comunităţi puternice şi respectate.

Molnos Lajos: O să colaborez în continuare cu autorităţile locale, cunosc destul de bine problemele colegiului şi problemele oraşului dat fiind faptul că de 16 ani sunt consilier local. Dacă voi fi ales o să mă concentrez şi mai mult asupra problemelor cartierelor dar şi a oraşului. Dacă voi fi ales senator de Mănăştur asta nu înseamnă că nu mă vor preocupa şi problemele celorlalţi cetăţeni ai oraşului Cluj – Napoca sau ai judeţului Cluj.  

Gazeta de Cluj: Putem vorbi despre o activitate a dvs. concentrată pe lobby pe lângă administraţia locală în condiţiile în care colediul nr.1 este situat în Cluj – Napoca?

Mihail Hărdău: Voi face lobby pentru Cluj, pentru judeţul Cluj, pentru regiunea noastră de dezvoltare în toate situaţiile şi la toate structurile de decizie care pot influenţa dezvoltarea. Am afirmat că voi urmări derularea proiectelor şi mă voi implica în fiecare etapă pentru a se respecta programele prestabilite, evident respectând cadrul legal.

Ioan Bolovan: Bineînţeles, aşa cum am menţionat mai înainte, în activitatea mea de parlamentar voi aloca o pondere corespunzătoare formelor specifice de lobby pe lângă autorităţile locale în aşa fel încât să colaborăm eficient în interesul comunităţii.

Molnos Lajos: Până acum, ca ocupant al funcţei de consilier local am exercitat acest lobby, care o să existe şi în continuare. Nu văd nimic rău în faptul de a insista şi a face presiuni pentru binele cetăţeanului.

Relaţia cetăţean-parlamentar

Gazeta de Cluj: În ce măsură votul uninominal va schimba relaţia cetăţean-parlamentar?

Mihail Hărdău: Acest sistem de vot cu siguranţă va repoziţiona cetăţeanul în raport cu parlamentarul care-l reprezintă. Sunt greu de anticipat şi evaluat efectele care vor rezulta. Este un sistem de vot pseudouninominal, care conservă procentul de vot al fiecarui partid la nivel de judeţ. Apreciez că alegerea unui candidat şi nu a unei liste de partid rensponsabilizează în primă fază partidele, aspect deja validat. Cetăţeanul devine mai atent, cuantifică mai bine rolul şi importanţa votului său. În timpul mandatului cu siguranţă se va schimba nivelul de implicare al parlamentarului în rezolvarea problemelor comunităţii colegiului. Acest comportament va conduce relaţia parlamentar-cetăţean spre parteneriate flexibile şi eficiente. În acelaşi timp cred că rezultatele acestui tip original de vot poate avea şi efecte negative. Pot deveni parlamentari candidaţii cel mai puţini doriţi sau votaţi de către alegători, fapt care va creea confuzie şi frustrare pentru cetăţeni. Deşi votul este uninominal, rezultatul votului este realizat la “pachet”, la nivelul unui judeţ ce cuprinde colegii uninominale total diferite ca pondere demografică sau economică.

Ioan Bolovan: Cred că votul uninominal este un început de responsabilizare a parlamentarului faţă de angajamentele asumate în campania electorală, dar votul uninominal contribuie şi la responsabilizarea cetăţeanului care  nu-şi va mai da votul pentru un partid anume doar fiindcă acesta are un lider charismatic, alegătorul având posibilitatea să opteze pentru un candidat pe care să-l investească pe termen limitat (4 ani) cu încrederea sa. Efectele vor fi vizibile însă abia peste două cicluri electorale, când oamenii nu vor mai privi atât de mult la partide, cât la oameni.  

Molnos Lajos: Nimeni nu ştie. Teoretic vorbind, ar trebui ca relaţia între cetăţean şi parlamentar să fie mai normală, mai bună, mai benefică. O să vedem în realitate dacă va fi aşa. Om trăi şi om vedea, cum se spune în popor.

Gazeta de Cluj: Care sunt calităţile dumneavoastră ce vă recomandă pentru un mandat de senator?

Mihail Hărdău: Sunt multe, cred eu. Am fost ministru, am fost prefect, am fost şi sunt consilier judeţean. Am avut multă putere şi am rămas acelaşi om, puterea nu m-a  pervertit, doar m-a călit. Sincer să fiu sunt bucuros să constat acest lucru. Am o mare disponibilitate spre colaborare nonconflictuală. N-am duşmani, cel puţin aşa cred. Sunt avantajat de o bună capacitate de a mă adapta la interlocutori. Sunt familist. Sunt sentimental. Mă bucur să revăd şi pietrele de pe strada copilăriei mele, sunt emoţionat când revăd şcoala şi profesorii mei. Sunt loial oraşului meu, universităţii mele, colegilor mei din sfera politică. Eu nu trădez şi nu mint, afirmaţia fiind verificabilă. Am capacitate mare de efort care coroborată cu o bună previziune a evenimentelor m-a ajutat mult. Iubesc proverbul “norocul dă lapte dacă mintea paşte”. Ar mai fi ceva. Ca prefect am gestionat bine activitatea în situaţiile limită din perioada celor cinci inundaţii (2005). Am redat speranţa oamenilor aflaţi la grea încercare cu ajutorul unor lideri din sfera economică. Ca ministru am spart monomolul licitaţiilor efectuate la nivel naţional, am descentralizat în forţă distribuţia valorilor investiţionale la nivel de judeţe. Clujului şi judeţului Cluj, pentru prima dată după 17 ani, i s-au alocat fondurile pe care le merita. Sunt eficient, spre exemplu în anul 2006 am reuşit absorbţia fondurilor ministerului în procent de 98.7%, mai bună decât cea a guvernului. Caz unic la MEC. Voi susţine cu fermitate respectarea oricărui drept al zonei noastre, al municipiului nostru. Bucureştiul trebuie să aibă doar un rol de reglementare şi de control. Atât. Restul ne aparţine. Sunt adeptul descentralizării care va face diferenţa dintre hărnicie şi iventivitate faţă de comoditate şi şmecherie.

Ioan Bolovan: Corectitudinea, capacitatea de a munci mult, competenţa profesională, comunicarea, disponibilitatea de a accepta diversitatea şi negocierea.

Molnos Lajos: Acum nu o să încerc să mă laud. Cum am mai spus-o, sunt de 16 ani consilier local şi deja cunosc destul de bine problemele oraşului. Am şi idei şi soluţii pentru rezolvarea acestor probleme. Mă interesează viaţa oraşului, viaţa de zi cu zi a oamenilor. Dacă voi fi ales senator mă voi putea implica mult mai mult în rezolvarea acestori impedimente. Pe scurt, eu mă simt perfect capabil pentru a ocupa această funcţie.

Gazeta de Cluj a întreprins toate demersurile pentru a putea reda şi poziţia domnului Aurel Neţin, însă acesta a refuzat să ne răspundă.

Adina Fartuşnic

2 COMENTARII

  1. Daca labagiul de Hordau vrea locuri de veci in cimitir(Centru sau Manastur) trebuie sa i-a legatura cu colegul de partid Apostu si sa-i cotizeze, prin oamenii „specializati” in domeniu vreo 2000 de euroi si se rezolva.Locuri sunt vreo 1000 in central si vreo 5-600 in Manastur, dar daca nu „misti din urechi” il ingropi pe tataia la Valea Chintaului. Daca esti „jmecher” scoti 2000 de euroi si ii dai privatilor cu cimitire particulare gard in gardul celui din Manastur sau te duci la horticulturista de la Central si prin „constructori” dinainte stabiliti scoti aceiasi suma si primesti loc cu „vedere spre rai”. Logic,nu? Singura chestie dicstactiva va fi, daca nu intra PDaLeul in Govern dupa alegeri, flagrantul caruia cineva i-a spus „PAUSE, pana dupa alegeri”. Sau mai e o varianta pentru Hordau: sa invete bozgoreste, ca pentru sogori nu e „interdictie” la atribuit locuri in Central. Da si aici,jaba stii pasareasca, ca daca nu esti cu carnetul de partid vizat, cu cotizatia platita si cu norma de activitati patriotice(dansuri, poezii, si excursii tematice)la zi, CANCI! Sau poate te rezolva fiul lu’ tanti Tokes prin fundatie? E si asta o varianta. Scumpa!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here