Vot impotriva romanilor din Timoc
Deputatii au votat martea trecuta un acord pentru asocierea Serbiei la Uniunea Europeana, cu doar doua voturi impotriva. Aceasta in conditiile in care drepturile romanilor ca minoritate nationala sunt flagrant incalcare in Timoc. Gazeta de Cluj i-a contactat pe deputatii clujeni care au votat pentru acordul cu Serbia, pentru a-si exprima pozitia privind acest subiect.
Situatia romanilor-vlahilor din Timoc, Serbia, nu pare a fi de interesul parlamentarilor romani. In timp ce, de luni bune, romanii de peste granita sunt anchetati si presati de autoritati pentru a nu-si declarat apartenenta etnica si a nu-si cere drepturile ca minoritate, Camera Deputatilor a trecut in 18 octombrie un proiect de lege prin care Romania isi da acordul de asociere a Serbiei la Uniunea Europeana (UE).
Decizia asupra acestei probleme era un instrument politic de negociere considerabil pentru ca Romania sa se asigure ca cei 300.000 de romani din valea Timocului isi pot exercita dreptul la identitate nationala. Lucrul cu adevarat rusinos este faptul ca proiectul a trecut cu 272 de voturi pentru, doua abtineri si doar doua voturi impotriva. Impotriva Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare si asociere intre Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de o parte, si Republica Serbia, au votat doar social-democratii Tudor Pantaru si Sorin Constantin Stragea.
Dezinteres pe toata linia
„Puterea si opozitia si-au dat mana invitand Serbia sa continue politica de represiune si de asimilare a romanilor/vlahilor din Timoc. Votul Camerei Deputatilor este un vot direct dat impotriva romanilor din Timoc si prin care Camera Deputatilor se descalifica, ramanand in Istoria Romanilor ca una din institutiile care a contribuit la disparitia populatiei romanesti din Serbia”, titreaza Romanian Global News.
Comisia de fond pentru acest proiect de lege a fost Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare, un indicator al faptului ca interesul Romaniei pentru Serbia este unul prioritar economic. Expunerea de motive facuta de guvernul Romaniei si semnata de Primul Ministru Emil Boc nu cuprinde niciun cuvant despre romanii din Serbia. Nici un membru din Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni sau vreunul din deputatii si senatorii alesi in Circumscriptia 43 de romanii de pretutindeni nu a avut vreo interventie pe marginea acestei hotarari. Unii chiar au votat pentru acest proiect de lege, fiind astfel chiar mai vinovati decat colegii lor, pentru ca erau constienti de situatia in care se gasesc romanii din Serbia, al caror statut de minoritate nationala este in mod continuu periclitat.
Reprezentantii minoritatii romanesti-vlahe din Serbia cer, potrivit aceleiasi surse, preluarea Consiliului National al Rumanilor din Timoc de catre cei care au castigat alegerile, incetarea imediata a anchetelor impotriva romanilor/vlahilor din Timoc, acordarea imediata de autorizatii de constructie pentru satele romanesti care vor sa-si construiasca biserici sub binecuvantarea Bisericii Ortodoxe Romane, introducerea prin lege a orelor de limba romana in scolile din cele 154 de localitati romanesti si in cele 20 de localitati mixte, afisarea bilingva a denumirii localitatilor in care sunt romani/vlahi, acordarea de spatii in mass-media pentru emisiuni in limba romana.
„Ratificarea Acordului de Asociere al Serbiei la UE este singurul instrument coercitiv pe care Romania il are fata de Serbia. Este singurul element care poate schimba viata celor 300.000 de romani/vlahi din Timoc pe care de 200 de ani Serbia incearca sa-i asimileze. Daca din interese economice sau politice, daca din complicitati ascunse intre baietii cu ochii albastri de pe cele doua maluri ale Dunarii, statul roman va trada pe romanii timoceni, atunci acesti romani nu vor mai avea alta sansa decat cea oferita de exemplul altor comunitati din Serbia. Abia atunci statul roman va avea cu adevarat o problema!”, atrage atentia publicatia romanilor de peste granite.
Inca o sansa in Senat
Camera decizionala la acest proiect de lege este Senatul Romaniei, unde atat Presedintele Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni, senatorul Viorel Badea, cat si Presedintele Comisiei pentru Politica Externa, senatorul Titus Corlatean, au declarat ca respectivul acord nu va fi ratificat in lipsa unei actiuni clare a Serbiei de acordare de drepturi pentru romanii/vlahii din Timoc, adauga Romanian Global News.
„Din nefericire, in Serbia, autoritatile practica un joc dublu si i-au divizat pe romani in doua grupe, respectiv romani si vlahi. Astfel, romanii din Voivodina beneficiaza de unele drepturi garantate de Constitutia Serbiei, au scoli, biserici si reviste culturale in limba romana. Situatia este complet diferita in Timoc, unde se practica o politica de asimilare a romanilor (considerati vlahi). In aceasta regiune, unde exista sate intregi cu populatie compact romaneasca, nu exista nici o scoala cu predare in limba romana sau mass-media romaneasca si, cu mare sacrificiu din partea preotului Boian Alexandrovici, exista doar doua biserici ortodoxe romane. De asemenea, exista presiuni constante asupra liderilor comunitatilor de romani din Timoc, presiuni ce s-au intensificat in ultimul timp din cauza faptului ca se apropie recensamantul din Serbia. In acest sens, am cerut public autoritatilor din Serbia sa reglementeze situatia nefireasca de nerespectare a drepturilor etnicilor romani, mentionand ca Romania, in cazul nesolutionarii revendicarilor comunitatilor romanesti, se va opune aderarii Serbiei la Uniunea Europeana, din moment ce acest stat nu respecta drepturile fundamentale ale Uniunii Europene”, a declarat Viorel Badea intr-un interviu acordat Gazeta de Cluj.
Atributia Ministerului de Externe
Toti deputatii clujeni prezenti la votul de marti s-au declarat pentru aderarea Serbiei la UE. Gazeta de Cluj a incercat sa-i contacteze pe parlamentarii din Cluj, pentru a-si justifica votul. Acestia au fost intrebati in primul rand daca sunt la curent cu problemele din Serbia si daca un vot negativ al Romaniei ar fi creat presiune asupra Serbiei sa-si schimbe atitudinea fata de romanii din Timoc.
„Nu stiam ca sunt probleme in Serbia, e prima data cand aud de asa ceva. Dar ma voi interesa pentru a putea lua o pozitie. Exista institutii abilitate, Ministerul de Externe trebuie sa se implice in rezolvarea unor astfel de probleme”, a declarat deputatul clujean PDL Daniel Buda. Si deputatul independent Mircia Giurgiu considera ca rezolvarea acestor probleme este in atributiile Ministerului de Externe. „Oficial nu am fost informati de situatia romanilor din Serbia si nici nu s-a discutat. Ministerul de Externe trebuie sa se ocupe de aceste situatii. Am auzit din surse neoficiale ca in multe localitati s-a ajuns ca romanii sa nu fie recunoscuti ca minoritate”, arata Giurgiu.
UE va asigura drepturile minoritatilor
Deputatul PDL Adrian Gurzau este de parere ca intrarea Serbiei in UE ar constitui un avantaj pentru minoritatea romaneasca de acolo. „Am discutat aceste aspecte cu domnul secretar de stat si stiu ca drepturile minoritatii romane din Serbia nu sunt respectate ca in Romania, ca sa nu spun chiar ca sunt incalcate. Insa eu consider ca aderarea Serbiei la Uniunea Europeana este un pas important in vederea respectarii angajamentului sau de a acorda drepturile minoritatilor. In acest sens votul de marti este unul important si probabil ca aderarea la Uniunea Europeana va aduce schimbari in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor. Sa nu credeti ca dupa votul din Parlamentul Romaniei Serbia va deveni membra UE. Acesta este un proces indelungat si greu, dupa cum am vazut in cazul Romaniei. Dar sa interzici aderarea la Uniunea Europeana pentru a impune iun punct de vedere mi se pare de-a dreptul santaj si nu cred ca se va ajunge acolo. Aderarea va dura cativa ani buni si daca ne aratam impotriva din start, poate ca afectam sansele acelei minoritati de a beneficia de drepturile pe care i le asigura Uniunea Europeana”, a declarat acesta.
Colegul sau, deputatul UNPR Vasile Soporan, este de aceeasi parere. „Nu a fost o discutie de genul acesta la nivel institutional, doar discutii personale. Eu cred ca atitudinea pozitiva e mai constructiva in acest caz. Includerea intr-o familie in care democratia este respectata cu rigurozitate este un instrument mai bun decat punerea la colt si pedepsirea. Cu pedeapsa, la nivel international nu prea obtii rezultatele pe care le doresti”, a subliniat Soporan.
Diana Gabor
