Finanţele clujene au pus pe hold licitaţia pentru cumpărarea activelor Someş Dej. Dacă până acum, Ştefan Vuza era pregătit pentru a licita bunurile combinatului de celuloză şi hârtie, în momentul de faţă, Finanţele clujene au contestat trimiterea Someş Dej în faliment, iar magistraţii Curţii de Apel Cluj au admis contestaţia, iar acum procesul se va rejudeca. Gazeta de Cluj a prezentat modul în care combinatul dejean a intrat în faliment, iar Vuza a adunat fondurile necesare pentru a îl cumpăra.
Începând cu anul acesta, Ştefan Vuza a demarat o concentrare financiară în cadrul Serviciilor Comerciale Române (SCR) pentru a cumpăra activele combinatului de celuloză şi hârtie Someş Dej. Însă, la începutul acestei luni, magistraţii Curţii de Apel Cluj au admis o contestaţie depusă de ANAF privitoare modul în care Tribunalul Comercial Cluj a judecat procesul de intrare în faliment a combinatului. Magistraţii curţii superioare clujene au admis contestaţia şi au trimis spre rejudecare procesul de faliment al Someş Dej.
“Admite recursul declarat de ANAF împotriva sentinţei civile nr. 3434 din 10.12.2013, pronunţată în dosarul nr. 79/1285/2013/a14 al Tribunalului Specializat Cluj pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Decizia este irevocabilă”, arată minuta soluţiei emisă de Curtea de Apel Cluj. Combinatul Someş Dej a intrat în faliment după ce Casa de Insolvenţă Transilvania a respins planul de reorganizare, propus pentru redresare.
Întâi datorii, după aia faliment!
Intrarea în faliment a combinatului Someş Dej s-a produs după ce societatea s-a îndatorat cu 1,4 milioane de lei față de o serie de firme controlate de Stefan Vuza prin intermediul Serviciilor Comerciale Române. Iniţial, insolvența combinatului a fost atribuită casei de insolvență Solvendi, controlată de specialistul în insolvență Marius Grecu, însă pe fir a intrat Casa de Insolvenţă Transilvania, care a preluat gestionarea afacerii. Înainte de faliment, Someş Dej a stat în insolvenţă aproape un an de zile, iar magistraţii au decis că planul de reorganizare nu este unul fiabil şi afacerea trebuie băgată în faliment. Potrivit celor mai recente raportări, cifra de afaceri a Someș Dej a scăzut de la 6 milioane lei la 2,1 milioane lei în primul semestru al anului trecut, iar pierderile au avansat de la 2,6 milioane lei la 6,3 milioane lei. Cererea de insolvenţă a fost respinsă de trei ori pentru că magistraţii au considerat că toţi acţionarii din cadrul Someş Dej trebuie să fie de acord cu începerea acestei proceduri, nu doar acţionarul majoritar, în spatele căruia se află afaceristul Stefan Vuza.
“Fiind o societate comercială pe acţiuni, intenţia debitoarei (Someş Dej, n.red.) de a fi supusă procedurii insolvenţei (având în vedere consecinţele unei nereuşite a reorganizării societăţii comerciale) nu poate fi luată la nivel societar decât printr-o hotărâre a adunării generale a acţionarilor, nefiind vorba despre o operaţiune necesară pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii ce cade în competenţa administratorului/consiliului de administraţie”, arată magistrații în motivarea respingerii declanșării procedurii de urgență.
Unde se duc datoriile?
Gazeta de Cluj a prezentat cum printre ultimele contracte încheiate de SC Someș Dej este unul (2900/30.11.2012) prin care SC Someş Dej a cumpărat de la SC A6 Impex (societate controlată tot de Vuza prin SCR) o hală de tip depozit pentru suma de 620.000 de lei + TVA. De asemenea, tot A 6 Impex a împrumutat Someş Dej cu 150.000 de lei (contract nr 2583/22.10.2012), cu 200.000 de lei (contract nr 2386/794/01/10/2012), ambele contracte având ca termen scadent de maxim 10 zile, ulterior intervenind penalități. Prin intermediul contractului cu numărul 1935/14.08.2012, Someş Dej se împrumută tot de la A 6 Impex cu 300.000 de lei, apoi de la SC Caromet (societate care face parte din cadrul SCR), combinatul din Dej cere o suplimentare de 250.000 de lei la un împrumut deja contractat. Cu alte cuvinte, înainte de a intra în insolvență, Someș Dej se îndatorează față de propriul patron. Însă această acțiune de băgare în insolvență a Someș Dej este cu bătaie lungă. În urmă cu doi ani, SC Sinterom Cluj Napoca a cerut insolvenţei firmei A1 Impex, o societate prin care Vuza deţine SC Someş Dej. Înainte de asta, SC Someş Dej SA a împrumutat 3 milioane de lei o altă societate deţinută Vuza, SC Uzuc SA Ploieşti. La câteva luni după semnarea acestui contract de împrumut, în 09.07.2010, în cadrul unei şedinţe a acţionarilor Sinterom, s-a prezentat pentru aprobare situaţiile financiare ale societăţilor A1 Impex Cluj Napoca şi A1 Impex. După doar câteva zile, Sinterom a cerut intrarea în insolvenţă a SC A1 Impex, însă fără a preciza nici un alt detaliu referitor la acest lucru.
Nu-i la prima încercare
Stefan Vuza a mai avut o serie de procese cu un alt co-acţionar minoritar de la producătorul de hârtie SC Someş Dej, respectiv un fond de investiţii cipriot, Broadhurst Investment. Reprezentanţii fondului au contestat că, în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) din interiorul fabricii dejene, s-a aprobat efectuarea mai multor tranzacţii financiare fără ca Broadhurst Investment să fie consultat. De asemenea, reprezentanţii fondului cipriot cred că administratorii Someş Dej ar intenţiona falimentarea combinatului de celuloză şi hârtie.
Cine are de primit bani de la Someş Dej
– BCR, cu 45,9 milioane lei, din 73,6 milioane pretinse,
– Banca Transilvania, cu 12,7 milioane lei, din 16,1 milioane lei pretinse
– Alpha Bank, cu 0,42 milioane lei, din 1,59 milioane pretinse.
Motivul pentru care ANAF a făcut contestaţie este că lichidatorul a admis ANAF pe locul al 4-lea, cu 0,33 milioane, înaintea salariaţilor, cu totalul de 0,31 milioane lei.
