Duminică se reia parodia democrației. De o săptămână, posturile de radio și televiziune și-au reluat canonada cu ieșitul la vot, de parcă asta ar rezolva ceva. Nu cred că se va ține cont de ce vrem noi pentru că altminteri, vorba lui Mark Twain, nu am mai fi lăsați să votăm. În 2014, s-a votat masiv Iohannis pentru a nu câștiga Ponta. Niciodată nu am crezut că a fost un vot corect. După primul tur, Ponta avea un avans destul de mare. Apoi, în turul al doilea, Iohannis recuperează handicapul și trece în frunte la o diferență de câteva milioane. S-o creadă dracu’ că a fost curată treaba. Acum, în 2019, se va vota masiv Dăncilă pentru a nu ieși Iohannis, dar tot acesta va fi desemnat câștigător, scrie Valentin Boeru în national.ro.
Ar fi putut fi învins Klaus Iohannis în competiția de acum? Categoric! Existau soluții pentru a i se reduce drastic șansele de a accede către fotoliul de președinte? Sau pentru a fi scos definitiv din joc? Da, și una și alta. S-au pus în practică? Nu, pentru că cine ar fi putut sau ar fi trebuit să o facă nu a făcut-o. Ba de frică, ba din neghiobie, ba din interese pe care nu le va mărturisi nici pe patul de moarte. Și atunci, de ce să ne mai mirăm când, de fapt, suntem victimele propriei noastre nepăsări?
Strategia tăcerii prezidențiale
În 1990 era la modă să-ți interoghezi public interlocutorul, „Ce ai făcut în ultimii cinci ani?” În 2019 se poartă întrebarea „Ce ai realizat în ultimii cinci ani?”, adresată lui Klaus Iohannis. Doar noi nu ne întrebăm ce am făcut în ultimii cinci ani. Noi, ce am realizat? Am căscat gura la lozincile unei altfel de politici și am crezut că o vom duce mai bine, că România se va urni din loc. Nu s-a urnit. Nici mai bine nu o ducem. Am privit nepăsători cum politica externă se supune unei conduceri bicefale și nu ne-a interesat să rezolvăm acest impediment. Am mai băgat o pană de lemn, leacul universal al indiferenței noastre. Am privit cu frigiditate cum Klaus Iohannis își vântura materia prin Parlamentul de la Strasbourg sau pe Bruxelles fără ca noi să știm ce a vorbit sau a hotărât pentru noi. I-a cerut cineva socoteală? Nu. Deși nu-mi face prea multă plăcere, mă văd nevoit să-i dau dreptate lui Victor Ponta, cînd spunea că, în țară, Iohannis tace, când merge la Bruxelles tace, semnează ce îi bagă sub nas Frau Merkel, iar când se întoarce în țară tace din nou. Tace când pleacă în vacanțe, tace când guvernul este blocat, a tăcut când era vorba să numească premieri, a tăcut când i s-a cerut să-l scoată la pensie pe Augustin Lazăr sau când a trebuit să o demită pe Laura Codruța Kovesi. I-a spus cineva, fără menajamente, să-și bage mințile în cap și să pună osul la treabă? Nu.
„Yes” și mai ce?
A coborât cu geaca roșie pe el, în mijlocul protestatarilor #rezist, instigând la revoltă. I-a reproșat cineva că gestul nu este compatibil cu funcția deținută? Nu. L-a obligat cineva să-și ceară scuze când a jignit mitocănește premierul? Nu. A declarat majoritatea grevă parlamentară când a insultat în Plen deputații și senatorii Puterii? Nu. L-a întrebat cineva, vreodată, de ce are pretenția ca românii să respecte legile când el este primul care încalcă legea fundamentală a țării? N-am auzit să fi îndrăznit careva. I-a cerut cineva socoteală pentru cheltuielile imense ale inutilului Summit de la Sibiu? Nu. A mințit grobian că e un eveniment care va pune România pe o nouă axă a Uniunii Europene și toți au luat-o de bun. Apoi, din presa străină am aflat că marele Summit a fost de fapt o clacă a mai marilor europeni, care și-au împărțit funcțiile între ei. I-a solicitat cineva să declare care a fost poziția României la reuniunea șefilor de stat și de guverne care a avut loc după alegerile europarlamentare, să spună cu gura lui ce a negociat pentru România? Nu. Tot din presă am aflat că, în realitate, Iohannis a rostit doar „Yes”. „Yes” ce? Ce „Yes”?
Chiar ne pasă?
Putea să-i fie stopat lui Iohannis elanul de a-și face de cap? Da. Putea fi avertizat la modul serios că îl paște o suspendare dacă se mai comportă ca un vechil pe moșie? Da, dar nu a făcut-o nimeni. Putea fi suspendat, mai ales că Puterea deținea majoritatea în Parlament? Cert, dar de fiecare dată problema a fost trecută la „și altele”. Ba a vrut Tăriceanu, dar numai cu jumătate de gură, ba avrut Dragnea și n-a mai vrut Tăriceanu, ba nu era oportun momentul, ba să mai stăm înainte de a începe, să nu se supere Uniunea Europeană, ba n-a mai vrut Dragnea, ba mai știu eu ce. Noi ce am făcut în tot acest timp? Am căscat ochii la circ, am înjurat pe Facebook, după care am revenit la ce știm mai bine, postând cafele și floricele. De ce avem pretenții acum, când am fost complici și cu puterea, în indolența ei, și cu Iohannis, prin lipsa de reacții. Ce am realizat în ultimii cinci ani ar trebui să ne întrebăm înainte de a merge la vot. S-au scurs degeaba, dar nu o să ne dăm seama decât peste alți cinci ani. Zece ani cu Băsescu, încă zece cu Iohannis. Suficient cât să distrugă o țară. Ne pasă?
Sursa: national.ro
Eu votez cu Dăncilă Duminică.
După cum poate știți, am anunțat public că la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale nu m-am dus: eram sigur că lucrurile erau aranjate pentru a fi o bătălie între Iohannis și Barna și nu am vrut să iau parte la așa ceva.
Dar acum că situația este alta, nu mai pot sta acasă. Dragii mei, nu mai putem sta cu mâinile-n sân.
Știu că multora dintre voi le este teamă să nu fie catalogați în fel și chip, dar iată argumentele mele pentru care voi merge duminică la vot și voi vota împotriva lui Iohannis. Și asta v-o spune unul care n-a votat PSD în viața lui. Dumnezeu mi-e martor și toți cei care mă cunosc.
Dar prin tot ce-a făcut și spus, Iohannis a demonstrat că disprețuiește tot ce este românesc și normal. Și nu numai că ne disprețuiește, dar a ținut să o și arate public.
S-o iau cu începutul. În 2018 a fost Anul Centenarului Marii Uniri. În afară de Mărășești, Iohannis nu s-a dus la nicio altă festivitate organizată pe locul unei mari bătălii: nici la Mărăști, nici la Oituz, nicăieri.
În 2018, am inaugurat Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Eroilor. Președintele a ținut explicit să se știe că nu se va duce. De ce s-ar fi dus? Oare pentru că la baza altarului stau strămoșii noștri, morți în bătălia cu strămoșii lui? E de înțeles, omenește, dar nu ai ce căuta ca reprezentant al acestui popor.
Tot în 2018 am avut Referendumul pentru Familie. Și l-am avut în acel an tot din cauza domnului președinte: a făcut tot ce-a fost omenește posibil să-l întârzie. Să-l conteste. Și când nu a mai putut, l-a boicotat. Ne-a făcut „fanatici religioși”, intoleranți și în final infatuați.
Nu doar atât: deși nu l-a obligat nimeni, a ținut să facă declarații explicite în favoarea legalizării deviațiilor sexuale. A ținut el ca să fie clar în ce tabără este. Tot el a ținut să specifice că este minoritar etnic și religios și că „nu suntem toți la fel”. Adică, vezi-Doamne, el nu este ca majoritatea. Adică, precum noi. Dar noi ce-avem? Suntem ciumați? Untermenschen?
Apoi, felul disprețuitori în care a pronunțat numele de Vasilica. Am și eu neamuri cu acest nume. Poate și voi. Dacă ar fi trăit Vasile Pârvan cum s-ar fi simțit auzindu-l? Dar Vasile Alecsandri?
KI a fost singurul președinte european care a spus public că țara sa nu poate gestiona președinția rotativă a UE. O formalitate, între noi fie vorba. Vă dați seama?
Și acum, colac peste pupăză, disprețul arătat prin fuga de confruntare cu doamna Dăncilă. Și știți de ce a făcut-o? Pentru că nu poate vorbi românește coerent: limba lui maternă este germana și deci gândește într-un fel, fiind nevoit să se exprime altfel. Este greu, știți toți cei care uzitați curent o limbă străină.
Dacă s-ar fi confruntat cu VD, ar fi văzut o țară întreagă că nu se poate exprima în limba noastră.
Dacă aș fi scris toate astea în 2014, ați fi zis că-s xenofob și că nu-i dau nicio șansă. Dar le scriu după 5 ani în care le-a făcut deja.
Suntem singurul popor din Europa care și-a votat ca reprezentant suprem un minoritar etnic. Dacă nu ar conta etnia, așa cum susțin unii, atunci presa internațională nu ar remarca mereu chestia asta despre el. Și știți de ce o remarcă? Pentru că este neobișnuit, ireal, ieșit din orice normalitate ca un președinte să fie de altă naționalitate decât majoritatea.
Suntem noi mai deștepți ca toți europenii sau suntem doar cei mai complexați? Eu nu sunt complexat și nici rușinat de etnia mea, de faptul că sunt părinte sau că sunt creștin. În toți anii ăștia, Iohannis nu a făcut decât propaganda neagră: asimilarea majorității românilor cu PSD-ul și prin demonizarea acestui partid a vrut să ne rușineze, să ne scoată în afara arenei ca să rămână el.
Știu că mulți dintre voi ar vrea să voteze cu VD, dar le este rușine de „opinia publică”. Vă spun atât: în 2021 se vor împlini 200 de ani de la revoluția lui Tudor Vladimirescu. Știți pentru ce a făcut-o? Pentru ca țara să fie condusă de domni pământeni. Adică români. De neam și de cuget. Nu pentru domni pământeni competenți, ci pentru domni pământeni. Dacă a vota ca reprezentant al țării un semen de-al tău este o rușine, de ce mai învățăm la școală de Tudor Vladimirescu? Să scriem că s-a revoltat pentru drepturile minorităților sexuale, nu pentru domni pământeni.
Dacă elitele noastre așteptau să găsească oamenii perfecți, nu mai făceam nici Regatul, nici România Mare. Important a fost ca prima și cea mai importantă condiție să fie îndeplinită: liderul să fie român, să fie în duhul poporului. Cuza n-a fost un sfânt, dar a făcut România. Dacă așteptau un sfânt, trecea momentul prielnic și pierdea țara.
Cu toate imperfecțiunile ei, Viorica Dăncilă este umană. Azi am urmărit-o pentru prima oară în direct, mai mult de 5 minute: băi, e om! E coerentă. Lucidă. Luptătoare. E român. E mamă. Apropo: în aceeași situație ca Iohannis, ea a adoptat un copil, neamțul nu a făcut-o. El a participat la vânzarea lor. Și-mi asum asta. Vreau un președinte care e părinte, care are neamuri afectate de cursul pe care-l ia țara. Iohannis nu are nici copii, iar părinții sunt în țara lor, Germania. Vreau pe cineva care să știe ce înseamnă să răspunzi de soarta cuiva, nu pe unul care nu-l interesează ce vine după el.
De cadavrele de la Colectiv pe care s-a urcat Iohannis am uitat? Poate Iohannis să știe cum se simte un părinte care-și pierde un copil, dacă nu are niciunul?
Dăncilă e acuzată că e proastă. Vă spun: nu este. E un om obișnuit care nu știe să vorbească public. Nu e orator. Asta nu e semn de prostie. În lumea în care președintele SUA e unul care a participat la wrestling, chiar mă rușinez cu doamna Dăncilă?!
Măcar ea vorbește liber: a fost umilită și atacată și continuă să vorbească liber. Cum poate fi asta mai rău decât unul care nu vorbește cu noi? Care se ascunde? Un copil care încearcă să meargă pe propriile picioare, dar mai cade, e de preferat unuia care nu se dă jos din căruciorul mamei? Vă plac luptătorii, cei care se ridică după ce cad sau lașii? Eu prefer luptătorii.
Mi se va răspunde că Dăncilă nu este creștină pentru că a votat două rezoluții în Parlamentul European. După cum spuneam acum câteva luni, PE este neimportant. Este un simulacru. Nu dă legi. Nu obligă la nimic. Doamna Dăncilă a votat precum grupul parlamentar din care a făcut parte.
Când a fost de capul ei, a dat OUG ca referendumul pentru familie să se desfășoare în două zile. A votat. PUBLIC. A fost la Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului și a declarat că este o mândrie pentru români.
Nu știm dacă era sinceră, dar măcar A FOST. A arătat un respect minim pentru valorile noastre, ale majorității. Ale lui Vasile Alecsandri și Vasile Pârvan, ale lui Constantin Brâncuși și Gheorghe Zamfir și Gheorghe Hagi, ale lui Mircea cel Bătrân și Mihai Eminescu.
Sigur că ea nu este idealul, dar este suficient. În plus, pragmatic vorbind, e nevoie de o contrapondere la polul format din PNL și USR/PLUS. Cam în câte luni s-ar legaliza parteneriatele civile, s-ar introduce vaccinarea obligatorie, 5G-ul și educația sexuală obligatorie dacă n-ar exista o contrapondere la ei?
Un mesaj pentru prietenii mei ardeleni: știu că vă înțelegeți bine cu vecinii voștri minoritari. Dar rețineți o nuanță: vă înțelegeți bine ACUM. V-ați înțeles bine acum 20 de ani. Adică în vremea stăpânirii românești a țării. Cât de bine v-ați fi înțeles cu ei acum 120-150 de ani? Erați la fel de „egali” cu ei așa cum sunteți acum? Gândiți-vă la asta înainte de a vota.
Nu e momentul să avem orgolii prostești: ați văzut în ultimii ani că multe dintre forțele care-l susțin pe Iohannis sunt în siajul secesioniștilor și „sătuilor” de România. Dar în ăștia 5 ani, a avut o contrapondere, atât cât a fost. Dacă în următorii 5 nu va mai avea? Vă va încălzi cu ceva faptul că „măcar nu zice lumea că-s pesedist”?
Iertați-mă, dar eu duminică merg și votez. Votez cu singurul candidat român de pe buletinul de vot. Atât.
Un om redus că și VIORICA20.
Un om redus că și VIORICA20.