Şi a fost ”Ziua Z”, o aşa-zisă megaoperaţiune la nivel naţional derulată pe teritoriul a 28 de judeţe, inclusiv Cluj şi Bistriţa-Năsăud, de DIICOT, Structura Centrală, cu intenţia declarată de a lovi la temelie ”crima organizată” din România şi a-i trimite după gratii de capii acestora. Aşa cum a fost concepută şi derulată, aşa s-a şi finalizat, adică lamentabil. Cu sufletul la gură opinia publică a aşteptat rezultatele acestei acţiuni, consemnat într-un comunicat amplu, dar din nefericire totul s-a dovedit un bluf, în plasa întinsă de procurorii DIICOT a căzut doar plevuşcă. Peştii cei mai au scăpat şi îşi vad mai departe de „afaceri” fără să fie deranjaţi.
De la demararea acţiunii, ”o amplă acţiune de combatere a fenomenului infracţional organizat”, conform scopului enunţat de DIICOT, care s-a derulat concomitent pe teritoriul a 28 de judeţe şi a municipiului Bucureşti, cunoscătorii fenomenului şi-au dat seama că toată operaţiunea a fost de fapt doar o perdea de fum, menită să arunce în derizoriu procedura de selecţie a noului şef al DIICOT şi să întărească ideea că actualul şef al structurii antimafia, Daniel Horodniceanu, ar fi de neînlocuit.
Ulterior lucrurile s-au confirmat, ”alesul” ministrului Justiţiei a fost un alt procuror, dar Statul Paralel a fost mai rapid. Procurorul şef al Parchetului General, Augustin Lazăr, cu o celeritate demnă de o cauză mai bună, automat i-a prelungit mandatul lui Horodniceanu cu şase luni, având posibilitatea să facă acest lucru, o dată la şase luni, pentru o perioadă de trei ani. Practic, sfidând legea, Lazăr s-a şters la fund cu procedura de selecţie şi nominalizare la şefia DIICOT a unui alt procuror dinafara Statului Paralel. Există suficiente ”suspiciuni rezonabile”, conform unei sintagme extrem de dragi procurorilor, că operaţiunea a fost premeditată, plângerea penală făcută de şeful liberalilor Ludovic Orban la Parchetul General împotriva primului ministru al României fiind declinată spre soluţionare la DIICOT, lui Daniel Horodniceanu, cel căruia procurorul general i-a prelungit mandatul cu şase luni.
Inclusiv faptul că a fost ales acest nume de cod pentru operaţiunea DIICOT pentru prinderea unor găinari, dar nici acest lucru nu a fost posibil, ”Ziua Z” pare o bătaie de joc şi o blasfemie la adresa uneia din cele mai celebre operaţiuni ale trupelor aliate în cel de-al doilea război mondial, debarcarea în Normandia. În planurile de luptă pentru debarcarea din Normandia, ziua de declanşare a evenimentului a fost numită ”Ziua Z”. Într-un sens mai larg, această sintagmă este un termen folosit în limbajul militar occidental pentru a desemna ziua de declanşare a unei operaţiuni militare ofensive sau ca un punct de origine faţă de care se măsoară momentele de apariţie a diferitelor evenimente legate de o operaţiune militară, atât în cazul planificării cât şi al urmăririi progreselor ofensivei. Deşi iniţial litera „Z” a avut mai multe semnificaţii, în ultima vreme se acceptă înţelesul de „zi”, ceea ce a dus la apariţia unei sintagme pleonastice „ziua-zi”.
Praf în ochii opiniei publice
”Ziua Z” a DIICOT a fost concepută ca o lovitură media şi în acelaşi timp să acopere toate scandalurile declanşate de aşa-zisa luptă anticorupţie şi de achitările pe bandă rulantă pronunţate de către instanţele de judecată, dar şi să scoată în evidenţă calităţile inexistente ale lui Horodniceanu în calitate de şef al parchetului antimafia şi să inducă ideea că este de neînlocuit. Operaţiunea ”Ziua-Z” a fost o desfăşurare de forţe nemaivăzută, atât umane cât şi logistice, cu rezultate aproape de zero. Au participat ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate, inspectoratelor de poliţie judeţene şi luptători ai structurilor de intervenţii şi acţiuni speciale ale Poliţiei Române.
După cum lesne se poate observa din comunicatul DIICOT, lipseşte aportul serviciilor de informaţii, cei care de fapt mai au habar de acţiunile grupărilor de criminalitate organizată care acţionează pe teritoriul României. Poate şi din această cauză, ”Ziua-Z” a DIICOT a fost un fiasco total, suportul informativ într-o astfel de operaţiune fiind esenţial şi determinant. Conform uneia dintre Legile lui Murphy, un lucru care începe prost are toate şansele să sfârşească la fel de prost, lucru demonstrat cu prisosinţă de acţiunea celor de la DIICOT.
Date statistice de genul că au fost efectuate 238 de percheziţii domiciliare ce au vizat 227 de suspecţi, în care la sfârşitul zilei trofeul procurorilor a fost constituit numai din plevuşcă, este o tactică binecunoscută de a arunca praf în ochii opiniei publice.
Zero barat în judeţul Cluj! Rezultate de toată jena în Bistriţa-Năsăud!
Dacă în comunicatul DIICOT emis la începerea operaţiunii era amintit şi judeţul Cluj, în al doilea comunicat dat cu rezultatele acesteia, judeţul Cluj a dispărut din comunicat. Este greu de crezut că în Cluj, considerat de către surse din structurile de informaţii, un fel de ”patria ierbii” (canabis) şi nu numai, în plasa DIICOT nu a căzut nici măcar un amărât de traficant. În judeţul Cluj, ”Ziua-Z”, a fost cel mai răsunător eşec al structurilor de luptă antimafia.
În judeţul Bistriţa-Năsăud ”Ziua-Z” a DIICOT a consemnat un episod demn de ”cascadorii râsului”. Sigur, dacă nu ar fi de râs, ar fi de plâns. Comunicatul DIICOT consemnează sec că procurorii structurii bistriţene au efectutat 25 de percheziţii pe raza a 8 judeţe şi a municipiului Bucureşti la locuinţele unor suspecţi şi sediile mai multor societăţi comerciale, într-o cauză în care s-a reţinut că începând cu anul 2009 administratorii unei societăţi comerciale din Bistriţa, cu profil de activitate comercializarea pieilor de animale, au constituit un grup infracţional organizat, având ca scop sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat de către societatea în cauză. Din primele investigaţii, prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională desfăşurată sa-r ridica la peste 500.000 euro.
Segmentul din cadrul operaţiunii ”Ziua-Z” derulat de către procurorii structurii judeţene Bistriţa-Năsăud a DIICOT a fost un eşec total, o apreciere totuşi blândă. Gazeta de Bistriţa a descris cu lux de amănunte modul perfect în care s-au făcut de râs procurorii.
Dacă crima organizată din judeţul Bistriţa-Năsăud se reduce la un afacerist cu piei de animale, mort de 8 ani, concluzia este clară, cineva acţionează pe principiul ”să ne facem că lucrăm”. Logic, altă explicaţie nu există. Cazul cu care au încercat procurorii DIICOT bistriţeni să rupă gura târgului, este unul clasic de poliţie economică, fără nici un fel de conotaţii de mafie, de grup infracţionat organizat. Nu mai vorbim de faptul că ”şeful” grupării a dat colţul, trecând în altă dimensiune, lucru care se putea constata făcând câteva minime verificări. Amatorismul operaţiunii este demonstrat şi de lipsa celor mai elementare informaţii necesare instrumentării unui asemenea caz, verificarea unor adrese, identităţi de persoane etc.
Operaţiunea DIICOT, ”Ziua-Z” din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud şi nu numai, poate fi calificată fără teama de a greşti, cu o vorbă din popor: procurorii au umblat după ”cai verzi pe pereţi”. Rezultatele obţinute demonstrează fără nici o tagadă acest lucru.
Doru Costin
