Zsolt Nagy, fost ministru al Telecomunicațiilor, condamnat în dosarul ”Privatizărilor strategice” a fost reabilitat de Înalta Curte de Casație și Justiție. După ce a terminat UTCN-ul, el s-a înscris în UDMR și a lucrat în administrația publică clujeană. Apoi a colaborat cu grupul Polus, în perioada când afacerea era condusă de Arpad Paszkany, și s-a ocupat de afacerea imobiliară Cartierul Tineretului, care ar fi trebuit să fie făcută în asociere cu Primăria Cluj-Napoca. A fost acuzat și condamnat alături de spionul bulgar Stamen Stancev. După ce a fost eliberat s-a apucat de afaceri imobiliare iar acum deține o firmă care se menține pe linia de plutire.
”Respinge excepţia inadmisibilităţii invocată de reprezentantul Ministerului Public. Admite cererea formulată de persoana condamnată Nagy Zsolt, (…)Dispune reabilitarea judecătorească a persoanei condamnate Nagy Zsolt cu privire la: – pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1568 din 27 noiembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, în dosarul nr. 10330/1/2010, definitivă prin decizia penală nr. 13 din 24 ianuarie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2253/1/2013; – pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1081 din 3 decembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, în dosarul nr. 2816/1/2009, definitivă prin decizia penală nr. 11 din 27 ianuarie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 672/1/2014; pedepse ce au fost contopite în pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 488 din 31 martie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I penală, în dosarul nr. 8963/3/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 348/CO din 24 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală. După rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare se vor efectua mențiuni corespunzătoare pe ambele exemplare ale hotărârilor judecătorești prin care s-au pronunțat condamnările pentru care s-a dispus reabilitarea. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea cererii de reabilitare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestație în termen de 10 zile de la comunicare. ”, arată soluția pe scurt a instanței.
El a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu suspendare, alături de fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu în dosarul „Poșta Română”. Apoi, în dosarul „Privatizărilor strategice”, fostul ministru a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare, de această dată cu executare. În dosarul instrumentat de DIICOT, fostul reprezentant al UDMR a fost judecat, alături de alte persoane, pentru aderare la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete. După ce a executat efectiv 2 ani și 9 luni din pedeapsa primită în dosarul privatizărilor strategice, Zsolt Nagy a fost eliberat condiționat din închisoare de către Tribunalul Ilfov în octombrie 2017. Apoi, el a fost angajat în octombrie 2018 de către omul de afaceri Nicolae Dumitru la conducerea Niro Investment, companie specializată în investiții și administrarea activelor imobiliare, după cum scrie Profit.ro. În iunie 2021, Zsolt Nagy a părăsit Niro Investment ajungând, potrivit profilului său de pe Linkedin, în poziția de Managing Partner pentru Romania la EuroAtlantic Consulting & Investment, o companie de consultanță multistrategică care acoperă dezvoltarea afacerilor maghiare și internaționale, fonduri UE, relații guvernamentale, consultanță în informații și cercetare și analiză. Euroatlanticconsulting operează birouri în Budapesta, Bruxelles și București, dar are și o reprezentare la Washington DC.
Ar fi trebuit să proiecteze Cartierul Tineretului, dar nu a mai apucat
La data de 11 iunie 2007, Zsolt Nagy a fost suspendat din funcția de ministru, fiind anchetat în dosarul privatizărilor strategice și acuzat de sprijinire a unui grup infracțional organizat, cu caracter transnațional (grup condus de spionul bulgar Stamen Stantchev), și trădare prin transmitere de secrete. Ministrul a declarat că decizia președintelui a fost luată „după momentul referendumului, când UDMR a anunțat că nu va sprijini moțiunea de cenzură, deci că nu se poate realiza obiectivul de dărâmare a guvernului cu sprijinul UDMR”. În perioada suspendării sale din funcție, conducerea Ministerului Telecomunicațiilor și Tehnologiei Informației a fost asigurată interimar de către ministrul László Borbély. La data de 30 iulie 2007, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de revocare din funcția de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor a lui Zsolt Nagy și numirea în acest post a lui Iuliu Winkler.
La data de 18 septembrie 2007, DNA a cerut avizul președintelui Traian Băsescu pentru începerea urmăririi penale față de Zsolt Nagy și Tudor Chiuariu, ambii cercetați pentru abuz în serviciu contra intereselor publice având ca urmare obținerea unui avantaj patrimonial pentru altul, infracțiune conexă celor de corupție.
După revocarea sa din funcția de ministru, Zsolt Nagy a început în august 2007 să colaboreze cu grupul Polus din Cluj-Napoca. În decembrie 2007, el a fost numit ca director de dezvoltare în cadrul companiei Euromentor Cluj, din grupul Polus, având ca principală sarcină proiectarea viitorului Cartier al Tineretului, ce ar fi urmat să fie construit la Cluj, în asociere cu Primăria Cluj, de către o altă societate, Polus Real Estate, din cadrul aceluiași grup de firme. După cum a declarat Nagy în cursul anului 2007 pentru ziuadecluj.ro, “principalul proiect de care mă voi ocupa va fi Cartierul Tineretului. Domeniul imobiliar este unul foarte atractiv, un segment ce prezintă multe oportunități și îmi va face plăcere să lucrez la astfel de proiecte”.
Cine se învârtea în jurul aeroportului clujean?
Bulgarul Stamen Stanchev, acuzat de spionaj de către autorităţile române, s-a interesat îndeaproape de Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, însă documentele care au fost găsite de procurori la locuința lui nu aveau nici un caracter secret. Conform procurorilor, Stancev folosea un apartament din Bulevardul Magheru pentru întâlnirile cu sursele sale, în cadrul cărora făceau schimb de informaţii clasificate. În apartamentul bulgarului au fost găsite planşe topografice, documente de privatizare, corespondenţe între România şi Statele Unite, precum şi strategii ale Ministerului Economiei pentru privatizarea unor societăţi. Anchetatorii au detectat în locuinţa acestuia mai multe documente pe suport optic şi de hârtie în care este vorba despre planul topografic al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, însoţit de anexe vizând situaţia generală a acestuia (necesar de investiţii, date referitoare la terminal, număr de angajaţi şi dotare logistică).
Între Stancev şi Viara Velkova a existat o corespondenţă, din care rezultă intenţia de realizare a unei societăţi mixte formată din Aeroportul Cluj-Napoca şi Heli Air Services. Mai mult, bulgarul a predat organelor de urmărire penală şi o scrisoare de intenţie din partea “Mineralolberatungs unde Service GmbH” către David Ciceo, director general al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Conform procurorului Ciprian Nastasiu, cel care a instrumentat dosarul bulgarului, “reţeaua lui Stancev a distorsionat grav mediul concurenţial şi a afectat imaginea externă a României, ba chiar a pus în pericol aderarea la Uniunea Europeană, întrucât au fost încălcate obligaţiile asumate în Capitolul 6 din Tratatul de aderare: “Politica în domeniul concurenţei”.
Bulgarul Stamen Stancev este acuzat că a organizat şi coordonat un grup care procura de la înalţi funcţionari şi demnitari ai statului (şi ei membri ai acestei reţele) informaţii economice secrete pe care le furniza apoi unor consorţii ce făceau astfel concurenţă neloială celorlalte firme înscrise la licitaţiile pentru importante contracte cu statul.
Ce privatizări au fost fraudate
În sarcina inculpaţilor s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI. La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministrul. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.
