Avocatul afaceriştilor imobiliari din Făget, Sanda Albu, trece anul cu o amânare în procesul de evaziune fiscală

Unul dintre cele mai interesante cazuri care se judecă în instanţele clujene este cel al avocatei Sanda Albu, care este acuzată de evaziune fiscală. Laurenţiu Căpuşan şi Asociaţia Composesoratul Mănăştur s-au constituit ca parte civilă în acest dosar, alături de ANAF.  Laurenţiu Căpuşan este proprietarul unui teren din  pădurea Făget, dar care face parte şi din arealul protejat Natura 2000. Sanda Albu este cunoscută pe holurile Palatului de Justiţie din Cluj-Napoca pentru dosarele penale pe care le are pe rolul instanţelor clujene, ea fiind acuzată, în mai multe procese, de înşelăciune şi fals material în înscrisuri oficiale. Avocata clujeană a fost condamnată de Curtea de Apel Cluj la închisoare cu suspendare condiţionată.

În urmă cu câteva zile, s-a judecat ultimul termen din acest an al procesului în care avocatul clujean Sanda Albu este acuzată de evaziune fiscală într-un scandal cu mai multe terenuri din Făget. La acest ultim termen, Albu şi-a motivat absenţa printr-o scutire medicală, astfel că magistraţii au programat următorul termen al procesului spre sfârşitul lunii ianuarie 2016.

În acest dosar de evaziune fiscală ultima bătălie se duce pe interpretarea raportului de expertiză depus în cauză. Procesul este în stand-by de aproape un an din cauza unei expertize contabile. La dosar a fost depus un document prin care ANAF formulează obiecţiunile ce le are în legătură cu raportul de expertiză. Reprezentanţii celorlalte părţi civile – Laurenţiu Căpuşan şi Asociaţia Composesoratul Mănăştur, susţin că toate părţile civile sunt egale în faţa instanţei şi de aceea ar fi îndreptăţite să îşi formuleze obiecţiunile la raportul de expertiză. Astfel, cei doi avocaţi au solicitat instanţei ca, dacă acceptă obiecţiunile ANAF, să le accepte si pe ale celorlalte părţi civile din proces.

Pe de altă parte, reprezentantul Sandei Albu arată că, în calcularea prejudiciului, experţii nu au ţinut seama de Decizia  648/2011 de diminuare a obligaţiilor fiscale către ANAF, deoarece aceasta nu a fost comunicată nici către ANAF nici către experţii contabili. În plus, apărarea solicită nu doar depunerea la dosar a obiecţiunilor ANAF, ci trimiterea acestora, spre analiză, expertului contabil care a efectuat raportul în cauză. Relativ la toate aceste solicitări, procurorul de caz susţine că în acest fel se intră într-un joc fără sfârşit al expertizelor şi contraexpertizelor, deoarece la fiecare raport, părţile vor avea ceva de obiectat, ceea ce înseamnă un proces nesfârşit, având în vedere că acesta se derulează deja din primăvara anului 2011. În consecinţă, instanţa a decis că singura îndreptăţită la obiecţiuni este ANAF, iar acestea urmează să fie înaintate expertului contabil. Laurenţiu Căpuşan, parte civilă în această cauză, susţine că din acest dosar au fost sustrase anumite probe şi au apărut altele noi. Pentru a demonstra aceasta, el a depus o notă de şedinţă prin care a arătat că această practică a fost constată în cazul altor dosare pe care avocata Albu Sanda le are sau le-a avut pe rol.

Se consideră victimă a mafiei imobiliare

Sanda Albu susţine că este de fapt o victimă a mafiei imobiliare şi că toată tărăşenia a pornit  un teren din Cluj-Napoca în suprafaţă de peste 400 de hectare, care se afla în proprietatea Composesoratului Fiilor Vechiului Mănăştur. Zona a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare spectaculoasă, fiind construite zeci de blocuri de locuinţe şi vile ce au format un veritabil satelit al cartierului Mănăştur. Conform declaraţiilor avocatei, unul dintre cei care au beneficiat de o bucată de teren aflată în proprietatea Composesoratului este chiar procurorului Fabian Gyula, cel care a dispus trimiterea ei în judecată. ”Nu am făcut altceva decât să mă lupt pentru moştenirea părinţilor mei. Când am aflat că cei din conducerea composesoratului au întocmit un antecontract de vânzare-cumpărare cu un anume Nicolae Căpuşan a terenului în suprafaţă de 47 de hectare de teren şi 400 de hectare de pădure, cu doar patru milioane de euro, am atacat în justiţie aceasta afacere şi am cerut anularea documentului. Aveam mandatul Adunării Generale a Composesoratului să acţionez în acest fel”, explică avocata.

Printr-o serie de jonglerii juridice, ajutat de avocata Sanda Albu,  judecată acum pentru acum evaziune fiscală, Laurenţiu Căpuşan a intrat în posesia unei părţi dintr-un teren din pădurea Făget. O parte din pământ l-a vândut unei societăţi controlate de investitori ascunşi în mai multe off-shore-uri, la “suprafaţă” fiind americanul Wayne Edward Kalish, polonezul Marek Wiktor Piwek. Iniţial, persoanele din spatele acestei afaceri au vrut să construiască în pădurea Făget un complex imobiliar, însă, după o serie divergenţe cu administraţiile de Protecţie a Mediului şi cu autorităţile locale, investitorii s-au lăsat păgubaşi. Printre clienţii lui Căpuşan se numără şi  procurorul Fabian Gyula de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. În 2004, conducerea Asociaţiei Fiii Vechiului Mănăştur i-a vândut lui Căpuşan o bună parte din terenul deţinut cu doar 8 euro/mp. Pentru că ceilalţi membri au fost nemulţumiţi de tranzacţia făcută la un preţ subevaluat, ei au cerut rezilierea contractului respectiv, dar între timp, Căpuşan vânduse o bună parte din teren. Chiar dacă respectivul contract a fost anulat în urma deciziei instanţelor, clienţii lui Căpuşan au rămas cu terenurile respective, iar unul dintre ei este şi procurorul clujean.

Învinuită de jonglerii cu chitanţe

Avocata Sanda Albu este judecată în acest moment pentru ca a folosit chitanţe eliberate de biroul său de avocatură pentru mai multe dosare în care aceasta reprezenta interesele părţilor. Mai exact,  pentru a se sustrage de la plata impozitelor, Albu a emis  mai multe chitanţe cu acelaşi număr de ordine, astfel încât, în evidenţa contabilă, chitanţele depuse în mai multe dosare apăreau o singură dată. “Învinuita a întocmit chitanţe neînregistrate în contabilitate pe care le-a introdus apoi în circuitul civil ca documente justificative în dosarele unde acorda asistenţă juridică în vederea recuperării cheltuielilor. S-a descoperit ca învinuita a întocmit chitanţe cu vicii de formă şi de conţinut care au acelaşi număr, dar celelalte componente cum ar fi beneficiarul, data şi sumele încasate sunt diferite, cu posibilitatea introducerii lor în circuitul civil în toate variantele astfel emise”, se arată în rechizitoriul procurorilor.