Președintele Consiliului Suprem al Magistraturii, Mircea Aron a venit la Cluj-Napoca pentru a participa la conferința la care președinta Curții de Apel, Denisa Băldean a prezentat bilanțul insituției pe anul anterior.
Cei doi au discutat despre aspectele pozitive ce reies din cifrele bilanțului, dar și despre efoturile pe care judecătorii le fac, pentru a soluționa fiecare dosar în parte.
Bilanțul în cifre…mai mici ca în 2014!
În anul de referinţă, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, precum şi aceia de la instanţele din circumscripţia acesteia au avut de soluţionat, în medie, 828 dosare (faţă de 976 dosare în anul 2014 şi 1.067 dosare în anul 2013), analiza rapoartelor statistice întocmite pe categorii de instanţe evidenţiind faptul că la nivelul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, media cauzelor de soluţionat pe judecător a fost de 908 dosare, la tribunale de 736 dosare, iar la judecătorii de 863 dosare.
Aceasta cifra plasează Curtea de Apel Cluj pe primul loc în categoria curţilor de apel din ţară (atât în ceea ce priveşte încărcătura medie pe judecător, 908 dosare, cât şi încărcătura pe schema, 860 dosare), urmată fiind de Curtea de Apel Timişoara( 824 dosare) şi curtea de Apel Oradea( 809 dosare). Curtea de Apel Craiova are o încărcătură de 515 dosare de soluţionat pe judecător, iar Curtea de Apel Bucureşti , 786 dosare pe judecător.
În cazul tribunalelor, peste media de 736 cauze de soluţionat pe judecător, s-au situat Tribunalul Cluj (832 cauze) şi Tribunalul Specializat Cluj (834 cauze), iar sub această medie, Tribunalul Maramureş, cu 721 cauze, Tribunalul Sălaj, cu 651 cauze şi Tribunalul Bistriţa Năsăud cu 579 cauze.
La judecătorii, se disting cu valori peste media de 863 cauze de soluţionat, Judecătoriile Bistriţa (1.185 cauze), Dej (939 cauze), Năsăud (1.483 cauze), Beclean (1.211 cauze), Sighetu Marmaţiei (939 cauze), Baia-Mare (916 cauze) şi Şimleu Silvaniei (947 cauze), sub medie situându-se Judecătoriile Cluj-Napoca (808 cauze), Vişeu de Sus (818 cauze), Gherla(815 cauze), Turda (736 cauze), Zalău (648 cauze). Cele mai mici valori au fost înregistrate la judecătoriile Dragomireşti (526 cauze), Huedin (577 cauze) şi Târgu Lăpuş(515 cauze).
În ceea ce priveşte numărul cauzelor soluţionate pe judecător, valorile realizate în anul 2015 variază în funcţie de competenţa materială a instanţelor, de compunerea completelor de judecată şi de gradul de ocupare a posturilor de judecători.
În anul 2015, judecătorii au soluţionat, în medie, 613 dosare, faţă de 698 dosare în 2014 şi 872 dosare în anul 2013, pe categorii de instanţe, acest indicator prezentându-se astfel: 609 cauze soluţionate/ judecător la judecătorii, 533 cauze soluţionate/judecător la tribunale, 780 cauze soluţionate/judecător la Curtea de Apel Cluj.
Președintele CSM: dosare mai puține, relații sociale mai bune
Mircea Aron a venit la Cluj ca să vadă bilanțul Curții de Apel Cluj, ce include toate instanțele din subordinea acesteia – din Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj și Sălaj. Concluzia raportului e că, pentru al doilea an consecutiv, numărul dosarelor nou-înregistrate la instanțe și respectiv stocul de dosare de soluționat scade – o performanță, având în vedere că judecătorii s-au plâns constant de încărcătura de cauze aflate în judecată. Aron spune că explicația e una “sociologică”: “relațiile sociale se așează, cele de după 1990 abia acum sunt așezate. Au fost foarte multe legi, nu au fost tocmai coerente, au generat de multe ori multe procese,
înainte tot terenul era la stat, mare parte a proprietății funciare, cu mici excepții, nu mai vorbesc de industrie, care era toată la stat, iar statul nu se judeca cu el. Cu timpul proprietatea privată s-a constituit și divizat, au apărut mult mai mulți factori și subiecți în justiție. daca, ne gândim doar câte societăți comerciale sunt în țară, plus câte au dispărut, asta a creat și tensiuni. S-au dat terenurile, n-au fost mulțumiți cum au fost grănițuite, s-au judecat între ei ori cu consiliile locale. Asta înseamnă că se cristalizează relațiile sociale, de exemplu în Germania care are număr asemănătăr de judecători, la 80 milioane populație au 20.000 de judecători, raportat la populație e la fel ca aici, dar acolo în ședință sunt două dosare”.
Fără soluții în scandalul interceptărilor telefonice
Judecătorul Mircea Aron, președintele Consiliului Superior al Magistraturii a declarat la Cluj Napoca, unde a participat la bilanțul Curții de Apel Cluj, că instituția pe care o conduce nu are, pentru moment, o soluție concretă în scandalul interceptărilor telefonice, dispuse în dosarele penale.
În altă ordine de idei, acesta aprecizat că ar demisiona în ziua următoare dacă ar afla că printre judecători s-ar afla și ofiteri acoperiți ai serviciilor secrete.
Curtea Constituțională a decis că SRI nu mai poate să deruleze această activitate de interceptare, declarând neconstituțional textul din Codul Penal care se rezumă sec că aceste interceptări sunt efectuate de ”alte instituții ale statului”, fără ca acestea să fie nominalizate în mod expres.
Președintele CSM a spus că nu are niciun drept să facă comentarii legate de modul de aplicare a acestei decizii a Curții Constituționale. ”Pe chestiunea asta, nu am ce să comentez până când nu văd modul în care va fi motivată decizia Curții Constituțional. În alte țări, în Belgia nu este nicio problemă. Acolo, Ministerul de Justiție urmărește această chestiune. În Franța s-a procedat oarecum diferite, în sensul că s-au despărțit înregistrările pe mai multe domenii. Ei abia acum pot să facă asta cu cheltuieli enorme. Trebuie să construiești domeniul ca atare”, a spus judecătorul Aron.
Președinta Curții de Apel Cluj atacată de jurnaliști
Președinta Curții de Apel Cluj, Denisa-Livia Băldean a fost luată la întrebări de către reprezentanții mass-media cu privire la faptul că a decis să interzică accesul acestora în Palatul de Justiție după orele de program și în weekend.
„Dacă un inculpat, când iese din sala de judecată dorește să strige că e nevinovat sau să dezvăluie ce acuzații I se aduc împotrivă, nu are cui să o facă. Noi nu mai putem intra, ci doar să stăm pe trepte afară. Nu mi se pare normal și nu înțeleg de ce” a precizat un angajat EVZ.ro.
În altă ordine de idei și în cazul Cridov s-a întâmplă ca jurnaliștii să fie scoși afară înainte ca suspecții să iasă din sala de judecată.
De fapt, prechezițiile au avut loc cu o seară în urmă, inculpații au fost audiați în cursul nopții și a dimineții următoare, iar în fața judecătorului au fost aduși doar la amiaza. Fiind cinci inculpați, față de care s-au adus multiple acuzații, decizia instanței cu privire la măsurile preventive, s-a luat abia seara în jurul orei 19.
Adică la peste cinci ore de la momentul în care rudele inculpaților și reprezentanții mass-media au fost poftiți să aștepte afară.
Pentru a se apăra, Denisa Băldean s-a justificat că nu există destul personal alocat pentru a oferi paza și protecția persoanelor aflate în incinta clădirii decât pe durata unui program normal de muncă, excluzând weekend-urile.
Aceasta a precizat că a hotărât interzicerea accesului în Palatul de Justiție după-masa și seara, doar din motive de siguranță. În altă ordine de idei, Băldean a cerut să se ia în calcul și faptul că jurnaliștii primesc în timp record deciziile judecătorilor și că nu există un purtător de cuvânt mai dornic în a întreține o relație cu publicul, decât cel al Curții de Apel Cluj, Dana Gîbovan.
