Curtea Constituţională a României a făcut o schimbare majoră la nivelul barourilor de avocaţi din România. Magistraţii au dispus la începutul acestei săptămâni modificarea legii avocaturii prin excluderea a şapte cuvinte esenţiale ce permiteau reintrarea în dreptul de a profesa, a avocaţilor care au fost condamnaţi definitiv, însă pentru fapte ce nu aduceau atingere profesiei.
„…de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”
Potrivit legii avocaturii, dreptul de a profesa încetează dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii. (art. 27 lit. d). Este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei (art. 14 lit. a).
E greu de interpretat o astfel de sintagmă. De fapt, câte dintre situaţii sunt considerate astfel? Prin oficiu o condamnare definitivă cu închisoarea aduce atingerea prestigiului profesiei. Însă acea sintagmă permitea autorităţii competente să judece, chiar şi subiectiv, repunerea în drepturi a unui astfel de avocat.
Cristi Dănileţ: unii avocaţi au fost condamnaţi şi tot au profesat
Membrul Consiliului Suprem al Magistraturii, judecătorul Cristi Dănileţ salută decizia CCR şi susţine că un avocat ar trebui exclus din Barou, în termen de la 45 de zile de la publicarea motivării de condamnare definitivă, pentru orice fel de faptă comisă cu intenţie de către acesta. Tot Dănileţ susţine că la ora actuală există avocaţii pe care legea i-a ocolit, permiţându-le să profeseze, deşi trebuiau revocaţi din drepturi.
„Din păcate, pe baza unei legi incorecte din punct de vedere tehnic dar şi imorale, spun eu, până acum am întâlnit în practică cazuri de-a dreptul paradoxale. Au fost situaţii de avocaţi condamnaţi cu suspendare pentru trafic de influenţă la judecători care nu au fost excluşi din Barou şi au continuat să pledeze…chiar în faţa acelor judecători. Motivul Baroului fie nu a fost precizat, fie s-a bazat pe faptul că instanţa nu a interzis odată cu soluţia de condamnare şi profesarea în continuare a avocaturii. Au fost şi situaţii în care au fost primiţi în avocatură inclusiv magistraţi condamnaţi pentru corupţie sau infracţiuni asimilate corupţiei (şi care fie demisionau înainte, fie erau excluşi din magistratură după condamnare). Motivul Baroului de primire a acestora era faptul că infracţiunea fusese comisă anterior intrării în profesia de avocat: cu alte cuvinte, fapta lor afectase prestigiul instanţelor sau al parchetelor, nicidecum prestigiul avocaţilor” punctează expertul pe juridic, Cristi Dănileţ.
