Scandalul actelor de identitate cu implanturi cu cip reîncepe odată cu intenţia guvernului de a pune pe fiecare carte de identitate sau carnet de sofer câte un cip electronic care să conţină toate datele personale ale posesorului. Mai multe organizaţii pentru apărarea drepturilor omului acuză că noile acte de identitate vor îngrădi dreptul la intimitate şi că, potrivit unor studii medicale, implanturile biometrice pot declanşa o serie de boli precum cancerul de piele. Mai mult, conform proceselor deschise împotriva ordonanţei de guvern care prevede introducerea noilor acte de identitate, doar în faza premergătoare afacerea costă peste 30 de milioane de euro.
După ce anul trecut, scandalul paşapoartelor biometrice a ţinut primele pagini ale ziarelor din toată ţară, guvernul recidivează în acest sens propunând o ordonanţă de urgenţă prin care cipul de identificare biometric să fie introdus atât în viitoarele cărţi de identitate cât şi în permisele auto. De remarcat este că, pe lângă criticile aduse acestui nou sistem de identificare al persoanelor atît din punct de vedere medical, cât şi de natură religioasă, implementarea acestui sistem reprezintă şi o afacere care se ridică la peste 30 de milioane de euro, bani care vor fi plătiţi din buzunarul fiecărui român plătitor de taxe şi impozite. Cu toate acestea, există mari sanse ca viitoarele documente de identificare să conţină câte un cip biometric pentru că din ianuarie 2010 paşapoartele eliberate conţin un sistem electronic de identificare. Dacă un paşaport “”tradiţional” costa 96 de lei, în momentul de faţă, noul paşaport biometric costă 266 de lei.
Asociaţia pentru apărarea Drepturilor Omului din România Comitetul Helsinki (APADOR CH) consideră că introducerea unei reglementări care lezează foarte grav dreptul la viaţă privată al persoanei nu trebuia să fie iniţiativa Guvernului, pe calea unei ordonanţe, ci trebuia să facă, în exclusivitate, obiectul unui proiect de lege care să intre în dezbaterea Parlamentului. În acest sens, APADOR-CH consideră că adoptarea ordonanţei al cărei proiect este supus dezbaterii publice este neconstituţională, întrucât se încalcă dispoziţiile art. 115 alin. 1 şi 6 din Constituţie, potrivit cărora nu pot fi emise nici ordonanţe simple şi nici ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie. “Dreptul la viaţă privată este prevăzut în art. 26 din Constituţie şi, în raport de considerentele pe care le vom prezenta în continuare, măsurile din proiectul de ordonanţa afectează grav acest drept, prevăzut atât în Constituţie, cât şi în art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Tehnologia folosită de cardul electronic de identitate este una de tip RFID (identificare prin radio-frecvenţă) în genul celei care permite citirea preţului unui produs după codul de bare ataşat. Cipul din cardul electronic de indentitate al fiecărei persoane are rolul codului de bare ataşat fiecărui produs. Aplicaţia uzuală a tehnologiei este identificarea animalelor şi a obiectelor. Extinderea acestei tehnologii la oameni a generat în permanenţă controverse la nivel mondial pe motiv că nu oferă garanţii pentru respectarea dreptului la viaţă privată, întrucât permite aflarea datelor persoanale ale deţinătorului de card electronic de identitate de către oricine are un aparat în genul cititorului de coduri de bare. De asemenea, tehnologia RFID permite monitorizarea în orice loc şi în orice moment a oricărei persoane şi prezintă riscul clonării cipului din cardul electronic de identitate. Proiectul de ordonanţă luat în discuţie nu permite celor care consideră că tehnologia „codului de bare” nu le oferă suficienţe garanţii de respectare a vieţii private să opteze pentru varianta de până acum, „clasică”, simplă, a cărţii de identitate. Acelaşi regim este prevăzut în ordonanţa şi pentru cărţile de rezidenţă (pentru cetăţenii străini), care vor fi numai în format electronic. Obligativitatea cărţii electronice de identitate/rezidenţă şi neprevederea expresă în proiectul ordonanţei a unui drept de opţiune al persoanei între cardul „simplu” de identitate şi cel electronic constituie o restrângere nejustificată adusă dreptului la viaţă privată garantat prin art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, consideră Diana-Olivia Hatneanu, avocat şi director executiv în cadrul asociaţiei.
Procese împotriva cip-ului
Pe un alt flanc, “cipul” din viitoarele documente este atacat şi în cadrul unor procese. “În afară de a merge pe stradă ca să strigăm, mergem şi pe cale juridică. Prin cipul ăsta implementat, te poate urmări oricine, doar ştiţi că, lui Dudaev, ruşii i-au trimis o rachetă pe undele telefonului. Am discutat cu avocatul Rapcea şi am deschis un proces la Tribunalul din Bucureşti. Nicăieri în lume nu se pun cipuri pe documentele astea, dar la noi se poate că noi sîntem cobaii tuturor. Am cerut guvernului să dea o ordonanţă de urgenţă în cazul cipurilor, cum s-a dat în cazul salariilor profesorilor. Acolo s-a putut, dar la noi nu!”, spune Daniel Ene, şeful Coaliţiei Împotriva Statului Poliţienesc.
Avocatul Mihai Rapcea, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Dreptate şi Adevăr, a înaintat un memoriu către Ministerul Administraţiei şi Internelor în care retragerea ordonanţei de urgenţă care vizează introducerea cipurilor biometrice în viitoarele acte de identitate. El motivează că acest proiect nu a fost supus dezbaterilor publice şi că punerea lui în aplicare ar costa prea mult de la bugetul de stat. “Creşterea gradului de mulţumire a publicului în ceea ce priveşte serviciile prestate de Oficiul Român pentru Imigrări pe linia asigurării exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României. La ce “grad de mulțumire” face referire Nota de undamentare, în condițiile în care prețul acestei tehnologii (pentru început 32 milioane de euro) va fi suportat din buzunarul cetățeanului ?”, se întreabă Rapcea. El mai pune în balanţă şi aspectul medical întrucât, conform unor studii, cipurile biometrice pot provoca o serie de boli.
“Există numeroase studii de specialitate care au demonstrat impactul negativ asupra sănătăţii al microcipurilor purtate foarte aproape de corp. În condiţiile în care microcipul încorportat în paşaport nu este unul inert, ci este emiţător şi receptor, fiind dotat cu o antenă incorporată în coperta paşaportului, apreciem că se impunea efectuarea unui studiu medical privind impactul asupra sănătăţii persoanelor, în condiţiile în care un astfel de document este purtat foarte aproape de corp”, mai spune reprezentantul Asociaţiei pentru Dreptate şi Adevăr.
Mai mult, această ordonanţă de urgenţă a primit aviz negativ din partea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal care a respins propunerea guvernului de acordare de cărţi electronice de identitate minorilor sub 14 ani. “Propunere aduce atingere dreptului la viaţa privată al minorilor lipsiţi de capacitate de exerciţiu raportat la colectarea şi stocarea datelor biometrice ale acestora, respectiv imaginea şi amprenta a două degete. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi-a exprimat avizul negativ faţă de proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European", a declarat pentru Gazeta de Cluj unul dintre reprezentanţii Autorităţii.
Prefectul Stamatian, primul clujean “biometric”
În cluj Napoca, prima persoană care a primit un document de identitate electronic este prefectul Clujului, Florin Stamatian. acest lucru s-a întâmplat în toamna anului trecut, când Stamatian a participat la inaugurarea serviciului de eliberare a noului paşaport biometric la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Cluj.
Un astfel de document combină metodele tradiţionale de tipărire pe hârtie cu capacităţi de stocare electronică a datelor pentru a permite identificarea posesorului. Informaţiile sunt stocate pe un cip RFID – Radio Frequency Identification – asemănător cu cele folosite în cartelele de acces şi diverse tipuri de carduri care pot fi citite de la distanţă. Combinaţia de date biometrice doreşte realizarea unui nivel de protecţie fără precedent împotriva contrafacerii actelor de identitate, infracţiune care constituie o mare problemă pentru autorităţile poliţieneşti din diverse state. Datele sunt stocate pe un cip de memorie EEPROM (Electronically Erasable Programmable Read-Only Memory) de minimum 32 kilobytes, cu o interfaţă conformă cu standardele internaţionale ISO 14443 pentru a asigura interoperabilitatea între dispozitivele de citire folosite în diverse ţări. Datele din cip constituie o versiune digitală a ceea ce este tipărit pe documentul de identitate şi pot fi descărcate wireless, dar sunt criptate, teoretic fiind inutilă obţinerea acestora fără a avea o cheie de criptare. Cheia de criptare folosită pentru această primă generaţie de paşapoarte biometrice este relativ uşor de identificat, pentru că nu este generată aleatoriu, ci este o combinaţie între numărul documentului, data de naştere a posesorului şi data expirării.
Răzvan Robu
