Controversatul subiect cu falimentul Cluj Arena este departe de realitate. Într-adevăr, la ora actuală se fac demersuri pentru intrarea în insolvenţă a societăţii Cluj Arena SA, cea care a administrat stadionul aflat în proprietatea Consiliului Judeţean. Majoritatea persoanelor au fost mutate de pe societatea administrativă pe statul de plată al instituţiei judeţene, însă o parte din bunuri au rămas netransferate. În cele ce urmează aflaţi ce spunea raportul financiar întocmit în decembrie 2016 şi aprobat recent în şedinţă extraordinară de către consilierii judeţeni, ce bunuri au rămas pentru a fi scoase ulterior la vânzare şi care este de fapt procedura falimentului a unei firme ce a ”îngrijit” stadionul-perlă al judeţului nostru.
Datoria bat-o vina
Din analiza situaţiilor financiare şi a notelor explicative prezentate de către SC Cluj Arena SA rezultă că la finele anului 2016 unitatea avea înregistrate imobilizări de peste 1,2 milioane de lei.
Creanţele înregistrate în mare parte constă în datoria mult mediatizată de peste trei milioane de lei- impozit recalculat în 2013. De atunci, datoriile societăţii au ajuns la o cifră greu de imaginat: aproximativ cinci milioane de EURO!
În raportul prezentat în faţa consilierilor judeţeni, care de altfel a fost aprobat în şedinţa extraordinară de la începutul lunii iunie, se arată cum într-un an de zile datoria s-a mărit cu două milioane de euro.
„Datoriile societăţii la data de 31 decembrie 2016 sunt în valoare de 26.089.930 lei, crescând faţă de anul 2015 cu 10.653.486 lei, reprezentând furnizori, datorii în legătură cu personalul, datorii în legătură cu bugetul asigurărilor sociale şi bugetul statului, creditori diverşi.
Cifra de afaceri realizată în anul 2016 a scăzut faţă de anul 2015(…). La încheierea exerciţiului financiar, societatea înregistrează pierdere în valoare de 9.677.106 lei” se arată în motivarea proiectului de hotărâre aprobat de consilierii judeţeni şi semnat de preşedintele instituţiei, Alin Tişe.
Desigur, propunerea aprobării situaţiei financiare a Cluj Arena SA a trecut şi prin departamentul Direcţia Generală Buget-Finanţe, Resurse Umane, unde directoarea Cristina Şchiop a recomandat politicienilor din CJ Cluj „analizarea şi supunerea spre aprobare” a proiectului cu pricina.
Nu e FALIMENT…încă
Potrivit procedurii, Cluj Arena SA va intra în insolvenţă. Imediat după ce instanţa(Tribunalul Comercial) va stabili numirea unui lichidator judiciar. Acesta are ca rol evaluarea tuturor bunurilor rămase pe societatea administrativă şi întocmirea unui plan financiar prin care să se încerce scoaterea la liman a acesteia. Desigur, datoria de aproape cinci milioane de euro este mult prea mare pentru ca SC Cluj Arena SA să o acopere prin lichidare de bunuri(potrivit surselor, înregistrate pe societate sunt câteva maşini, calculatoare şi elementele de la pista de atletism).
Ulterior, în cazul în care planul nu va funcţiona se va cere procedura falimentului. În urma acestei proceduri cel mai ţepuit va fi Statul Român, mai exact Direcţia de Finanţe care nu are nici cea mai mică şansă să îşi recupereze datoriile de la Cluj Arena SA.
Stadionul funcţionează pe uşa din spate
Să nu credeţi că nu este utilizabil stadionul. Chiar dacă SC Cluj Arena SA se îndreaptă spre faliment, angajaţii şi directorul-consilier local Radu Raţiu s-au mutat pe statul de plată al Consiliului Judeţean Cluj.
Adică, în prezent Consiliul Judeţean are o Societate Administrativă pentru stadion(care se îndreaptă spre executare) şi plăteşte din banii de buget salarii a celor ce trebuiau sa îşi câştige singuri ”pâinea” printr-un management eficient al arenei sportive.
Despre datoriile către Primărie, Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj, spunea la acea dată:
“Acele datorii vor urma regimul oricăror datorii pe care le are o societate care intră în procedura Legii 85. Cei care sunt creditori se vor înscrie la masa credală, va urma o procedură care se va face de către societatea care se va ocupa de proceduri conform Legii 85. Stadionul nu va fi închis nici măcar o zi pentru că sunt competiţii, evenimente, deja sunt concerte anunţate”.
Cât despre cedarea stadionului către Primărie în contul datoriilor, acest subiect nu a mai fost atins nici de Boc, nici de Tişe de anul trecut.
Stadionul Cluj Arena, inaugurat în octombrie 2011, a fost construit cu bani de la Consiliul Judeţean Cluj şi de la Guvern, în perioada în care şef al Executivului era Emil Boc.
Trei ani de prosperitate, trei ani de ruşine
În 2011 s-a aprobat înfiinţarea, în asociere cu RAADPP, a societăţii comerciale Cluj Arena. Consiliul Judeţean dă folosinţa stadionului, iar societatea Cluj Arena urma să exploateze imobilul în scopul realizării de profit pentru ambii asociaţi.
În 2013, se aprobă majorarea capitalului social al SC Cluj Arena cu 240.000 lei din cauza problemelor cu încasarea creanţelor, precum şi din cauza cheltuielilor ridicate de funcţionare a stadionului în perioada iernii.
În 2014, Curtea de Conturi a României emite o decizie care arată că în perioada 2011-2014, Cluj Arena nu a calculat, declarat, înregistrat şi virat taxa pe clădire datorată către bugetul local în sumă de 5.659.216 lei, din care 4.249.291 lei taxă pe clădiri şi 1.409.925 lei reprezentând majorări de întârziere aferente şi taxa datorată pe teren în sumă de 148.439 lei, din care 111.773 lei – reprezintă taxă pe teren şi 36.666 lei reprezintă majorări de întârziere aferente.
În 2015, Primăria Cluj-Napoca, Direcţia de Impozite şi Taxe locale emite un titlu executoriu prin care solicită achitarea sumei de 14.925.531 lei cu titlu de taxă pe clădiri şi taxă pe teren. Totodată, asupra conturilor societăţii a fost instituită poprirea de către municipiul Cluj-Napoca.
În 2016, acţionar unic la SC Cluj Arena devine Consiliul Judeţean, ca urmare a desfiinţării Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Cluj
