Cluj-Napoca 2021 e în lipsă de sponsori! În etapa a doua s-a schimbat conducerea executivă și s-au cerut peste 500 de mii de lei de la primărie!

Conducerea organizației ce a depus candidatura Clujului în cursa pentru Capitală Culturală Europeană 2021 s-a schimbat la începutul acestui an, odată cu prezentarea raportului financiar pentru anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie, în clădirea Casino la Adunarea generală a Asociației Cluj-Napoca 2021 CCE s-a prezentat raportul de activitate și raportul financiar contabil pentru anul 2015. De asemenea în cadrul ședinței s-a vorbit despre activitățile pentru anul 2016 și bugetul aferent.

Punctul culminant al ședinței l-a reprezentat actualizarea statutului asociației. Aici s-a anunțat public retragerea lui Florin Moroșanu de pe funcția de director executiv în favoarea lui Ştefan Teişanu.

Noul numit în fruntea asociației, Ştefan Teişanu, este totodată fondatorul  Festivalului Jazz in the Park și face parte din Asociația Cluj-Napoca 2021 CCE.

Noua formulă pentru competiție

Tudor Giurgiu, directorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania, intră în echipa executivă a asociaţiei care pregăteşte candidatura Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, anunța Actual de Cluj. Acesta a fost implicat în proces şi până acum, el fiind de altfel unul dintre cei care au susţinut dosarul de candidatură în faţa juriului de la Bucureşti, în decembrie. Florin Moroşanu, directorul Asociației Cluj-Napoca 2021 CCE, a preluat funcţia (nou apărută) de preşedinte, iar cea de director îi revine de acum lui Ştefan Teişanu, unul dintre fondatorii Jazz in the Park. Mihai Pop, fondatorul Galeriei Plan B (alături de Adrian Ghenie) apare în Consiliul Director, iar Szakats Istvan trece în echipa tehnică de lucru. Modificările au fost anunţate azi, la Adunarea Generală a Asociaţiei Cluj Capitală Europeană  2021. E vorba, de fapt, de o „rotaţie de cadre”, oamenii Capitalei fiind şi până acum implicaţi în procedură. „Din acest moment, era greu să vină cineva din afara proiectului, e nevoie de oameni care îl cunosc deja foarte bine”, a menţionat Moroşanu.

Clujul este pe lista scurtă a orașelor din România ce au șanse să preia titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru 2021. Ministerul Culturii, cei care coordonează competiția internă, a făcut anunţul în decembrie, când s-a decis, după prima înfățișare în fața juriului și susținerea dosarelor de candidatură, că au rămas în competiţie oraşele Cluj, București, Timișoara și Baia Mare. Iată ce spunea atunci Tudor Giurgiu, proaspăt membru în echipa executivă a asociaţiei, despre marele proiect-lipsă al Clujului şi cel mai puternic contra-candidat: „Cred că partea grea de-abia acum începe. Va fi mult de lucru la anul. Timişoara e candidatul cel mai puternic, respect enorm acest oraş, tradiţia şi instituţiile sale. De asemenea, publicul care participă la evenimente e extraordinar. Cei din Primăria Timişoara sunt sensibili la dezvoltarea oraşului prin cultură, aşa încât cred că va fi o competiţie redutabilă”, spunea Giurgiu? „Clujul nu are încă multe lucruri puse la punct, dar probabil lipsa unui centru /muzeu pentru artă contemporană e cea mai mare lipsă”, consideră regizorul Tudor Giurgiu.

Moroșanu – retrogradare sau favoare?

Florin Moroșanu a ieșit de pe funcția de director executiv, s-a mutat pe postul de președinte al asociației, loc inexistent până în acest moment. Însă, contactat telefonic, Moroșanu a declarat că se bucură de numirea lui Teișanu în executiv și de noua poziție ce o ocupă în asociație . De altfel, Moroșanu a anunțat că se va putea axa mai mult pe partea de investitori, discuții și promovare a proiectului fără a avea responsabilitățile din trecut.

„ În cea de-a doua etapa a competiției, moment în care ne aflăm, trebuie dezvoltat conținutul cultural și programul cu artiști, împreună cu dimensiunea europeană a aplicației. Ținând cont de faptul că accentul cade tot mai mult pe  componenta culturală și artistică am propus intrarea lui Giurgiu în echipa ce se ocupă de redactarea aplicației.

Acum, postul de director executiv este ocupat de unul dintre cei ce au lucrat  la  aplicație, Ștefan Teișanu cunoscut prin Festivalul Jazz in the Park, deoarece se numără printre fondatori.

Postul de președinte, pe care îl ocup în prezent,  are o funcție de reprezentare și  totodată atribuții în direcția internaționala,  pe când cel de director executiv însemna coordonarea activității zilnice, atragerea și gestionarea de resurse.

Pentru mine personal este mult mai bună această schimbare pentru că  mă pot ocupa concret, de acele componente precum dimensiunea internațională” a declarat Florin Moroșanu.

Se schimbă atribuțiile dar salariul rămâne același

În prezent câțiva din membrii asociației nu și-au primit salariile de câteva luni. Însă, acest aspect este o consecință a faptului că nu s-au alăturat destui parteneri și sponsori sau persoane care să cotizeze la această candidatură ce ar aduce cinste Clujului.

Deși nu mai este director executiv, ci președinte, Florin Moroșanu va avea același salariu.

„Financiar vorbim de același salariu, 3500 de lei….desigur, când ne-om lua banii. În 2015 nu am reușit să găsim parteneri care sa ne sprijine.

Deși avem susținere financiară de la primărie, din acei bani nu se pot plăti salarii. Pentru remunerarea personalului este nevoie de obținerea de resurse financiare din sponsorizări și alte cotizații.

Primăria Cluj-Napoca alocă bani prin fonduri nerambursabile

Modalitatea prin care municipalitatea contribuie la acest proiect este aceea de fond nerambursabil acordat din buget. Însă banii primiți de la administrația locală, obligatoriu merg pentru dezvoltarea proiectului, refacerea aplicației

În 2015, asociația a obținut peste 200.000 de euro însă a consumat doar 164.000. Sumele ce sunt acordate de către primărie pe fonduri sunt proporționale într-un anumit procent cu aportul adus de asociație la proiect.

Conform datelor prezentate de Florin Moroșanu, pentru anul în curs Cluj-Napoca 2012 CCE a depus o cerere de finanțare nerambursabilă din buget, în valoare de 541.000 de lei.

Răspunsul va veni în luna martie când din fondul total de proiecte, municipalitatea va anunța în funcție de prioritatea lor, sumele acordate. În general, în urma unor cereri de acest tip,  sumele acordat sunt în general mai mici.

„Avem o echipă puternică. Până în prezent am convins juriul că avem o poveste de spus și de asemenea știm ce ne dorim în această competiție. De asemenea cei cinci ani de când suntem implicați în acest demers ne-a dat posibilitatea să ne cunoaștem orașul mai bine și cred cu tărie că în toamnă o să avem șansa să ne convingem juriul căci orașul nostru merită acest titlul” motivează în încheiere Moroșanu.

Competiția ce aduce cinste Clujului

Titlul de Capitală Europeană a Culturii se acordă de către Uniunea Europeană pentru o perioadă de un an.Un oraş din România şi unul din Grecia vor împarţi acest statut. Pentru oraşul câştigător este o şansă unică de a-şi potenţa viaţa culturală şi a-şi dezvolta infrastructura, culturală şi nonculturală. Peste 50 de oraşe europene s-au folosit deja de acest titlu pentru a-şi reinventa viaţa culturală şi pentru a se promova pe plan european. Programul se răsfrânge pozitiv asupra dezvoltării economice, cel mai rapid prin turism şi servicii, şi transformă peisajul urban, în sensul apropierii de nevoile locuitorilor oraşului.

Evenimentele deja consacrate continuă

Autorii aplicaţiei au citat următoarele evenimente, aflate deja pe agenda culturală a oraşului şi considerate a avea potenţial de dezvoltare internaţională. Majoritatea sunt festivaluri binecunoscute, cu o identitate deja bine conturată:

#Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF, a pus oraşul pe harta festivalurilor de film, e deja un brand şi va ajunge la editia XX în 2021.Este, de departe, cel mai cunoscut eveniment cultural din oraş, datorită regizorului Tudor Giurgiu, directorul festivalului, si criticului de film Mihai Chirilov, care face selecţia filmelor

#Festivalul Untold, cu o primă ediţie foarte occidentală şi memorabilă anul acesta, a fost evenimentul cel mai important al programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului. Ar fi păcat să eşueze lamentabil şi mercantil, in stil balcanic.

#Festivalul Electric Castle, muzică electronică la Castelul Banffy, de trei editii, pe trend ascendent, indiferent de vreme.Spectaculos şi cosmopolit, 15 procente dintre spectatori au fost anul acesta din străinătate

#Jazz in the Park, inspirat de un concept american din anii ’70, vesel şi prietenos în/cu parcul din  centrul oraşului. O relaxare all family pentru un week-end muzical, pe iarbă sau în hamace.Festivalul are (de) unde sa crească.

#Festivalul Interferenţe, organizat bianual de Teatrul Maghiar şi deschis noilor tendinţe din teatrul contemporan.Cu prestanţă si stil. Alaturi de Teatrul Bulandra din Bucureşti, Teatrul Maghiar face parte din Uniunea Teatrelor Europene, care reuneşte elita breslei de pe continent.Sunt singurele instituţii de spectacol din România onorate de acest statut, ceea ce spune multe despre repertoriul si trupa de aici, despre directoratul lui Tompa Gabor. Evident, nu aceleaşi lucruri pot fi spuse depre Teatrul Naţional din Cluj, care se zbate în mediocritate şi lipsă de idei.

#Festivalul de dans contemporan Steps, o platformă creativă foarte vie pentru dansatori, coregrafi şi regizori.O nişă în expansiune.

#Toamna Muzicală Clujeană, cel mai vechi festival clujean (din 1965).Aşteaptă un sediu, ca Filarmonica de Stat Transilvania. Centrul de Cultură Transilvania este în stadiul de proiect. De 15 ani.

#Festivalul Internaţional de Carte Transilvania, târg de carte în cortul din Piaţa Unirii şi multe alte activităţi (oarecum) culturale colate, fără identitate deocamdată, şi foarte departe de târgurile de profil bucureştene.De cele europene nici nu poate fi vorba.

# Zilele Municipiului Cluj şi Zilele Culturale Maghiare, ultimele în progres ca diversitate, nivel şi audienţă.O formulă deocamdată incertă de festival popular, prea eclectic. Prea multă mâncare şi prea puţină cultură.