În urmă cu zece ani la Cluj-Napoca s-a înfiinţat Asociaţia „Cluj-Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană”, asociaţie care în ianuarie 2017 şi-a schimbat numele în Centrul Cultural Clujean. Cu trecerea anilor asociaţia vine cu tot mai multe idee care au ca scop dezvoltarea proiectelor cu impact cultural, social şi de dezvoltare urbană în Cluj-Napoca şi în regiunea Transilvaniei. Problema este însă că de la an la an suma pe care Asociaţie o cere Primăriei şi Consiliului Judeţean este tot mai mare, iar pentru anul 2018 Centrul Cultural Clujean cere 75.000 , comparativ cu 2017, când era 10.000 euro.
Asociaţia Centrul Cultural Clujean este condusă de Ştefan Teişanu, care este unul dintre cei mai activi antreprenori ai Clujului. De-a lungul anilor asociaţia a avut şi proiecte propuse, dar nerealizate deşi suma de bani a fost alocată la început de an pentru a acoperi toate proiectele.
În 2017, Centrul Cultural Clujean avea misiunea de a continua implementarea proiectelor propuse în candidatura pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii pentru anul 2021 a Clujului, acesta fiind şi principalul ţel pe care CCC dorea să îl şi atingă în 2017. În 2018 nu se mai ştie nimic de acest proiect, conducerea venind cu noi planuri, obiectul major pentru anul acesta fiind demararea procedurilor legale pentru reconversia primei clădiri a Centrului European de Artă Contemporană, chiar dacă iniţial voiau să forţeze un aviz în afara legii.
Dan Morar cere argumente în vederea suplimentării financiare
În şedinţa Consiliului local din această lună s-a discutat şi despre majorarea cuantumului cotizaţiei de membru al Asociaţiei Centrului Cultural Clujean. Asociaţia cere din partea Consiliul Judeţean şi a primăriei 75.000 euro, fără a prezenta un plan de proiect care să motiveze această majorare financiară.
Consilierul local PSD Dan Morar, susţine că cei de la Asociaţie nu au mers cu un plan anual, existând doar o factură, respectiv, cât era cotizaţia înainte, precizând că a găsit informaţia din care ar rezulta o valoare de 45.000 de lei pe an.
„Cotizaţia va fi mărită la 75.000 de euro şi consider că ar fi fost oportun să fie prezentat şi un proiect care să susţină această suplimentare financiară”, susţine Morar.
Cu toate acestea, primarul Emil Boc, membru şi el al acestei asociaţii sare în apărarea Centrului Cultural Clujean, fiind deja informat cu argumentele care stau la baza propunerii de majorare a cotizaţiei.
„Continuarea implementării proiectelor care vizează Clujul – Capitală Culturală Europeană, dar şi a susţinerii financiare, în acest sens, de către Consiliul local Cluj-Napoca, respectiv, Consiliul judeţean Cluj; creşterea cotizaţiei în vederea funcţionării asociaţiei, tocmai pentru ca proiectele să poată fi implementate; valorificarea anului centenarului”, argumentează Boc
Dan Morar îşi păstrează ideea, susţinând că pentru o astfel de majorare asociaţia ar fi trebuit să prezinte proiectele. „Asociaţia Centrul Cultural Clujean ar fi trebuit să anexeze la acest punct de pe ordinea de zi, proiectele la care face referire domnul primar” spune Consilierul local Morar.
Emil Boc îi dă dreptate lui Morar, susţinând că va solicita asociaţiei planul pentru anul 2018.
Totuşi, fără un plan prezentat de către conducerea asociaţiei, fără a şti în ce vor fi investiţi banii locali, doar presupuse proiecte prezentate de către Boc s-au obţinut douăzeci şi unu de voturi pentru Proiectul de hotărâre privind modificarea Hotărârii nr. 157/2017, în sensul majorării cuantumului cotizaţiei de membru al Asociaţiei Centrul Cultural Clujean.
Planuri măreţe pe bani publici
Asociaţia are în plan ca şi obiectiv de buget pentru anul în curs suma de 725.000 de euro. Surpriza este că conducerea Centrului Cultural Clujean vrea să primească mai mult de jumătate din aceasta suma din partea Primăriei şi a Consiliul Local, bani pe care îi va şi primi, în urma voturilor pro acordate în şedinţa Consiliului local din 18 aprilie. Restul fondurilor se vor aduna din cotizaţiile membrilor şi din fonduri private.
Directorul asociaţiei Ştefan Teişanu declară că prin suma aceasta Centrul Cultural Clujean intră într-o nouă fază, cea a implementării de facto a programului cultural. „Am discutat raportul de activitate al Centrului pentru anul trecut şi proiectele pentru 2018. Am prezentat obiectivul de buget pentru acest an, peste 700.000 de euro, care dovedeşte că Centrul Cultural Clujean intră într-o nouă fază, cea a implementării de facto a programului cultural”, declară Ştefan Teişanu.
Asociaţia are nenumărate planuri, care desigur vor fi dezvoltate în mare parte din banii locali. Obiectivele ce doresc a fi atinse de către asociaţie sunt: o şcoală de curatoriat, un program artistic şi o cercetare asupra artei clujene în cadrul proiectului Centrului European de Artă Contemporană, primele acţiuni ale proiectului Artă şi Fericire, o variantă pilot a programului de educaţie steam în şcolile clujene, o nouă ediţie a week-end-ului râului în cadrul Sunt Riveran, programe pentru diaspora clujeană şi pentru noii veniţi în oraş în cadrul InClujiunii, un prim incubator de afaceri şi tehnologie în industriile culturale, dedicat filmului, în proiectul Culturepreneurs, prime activităţi în proiectul regional Transylvania Myths Europe, cu zece sate transilvănene pilot, o Paradă a Moştrilor şi începerea lucrului la tema de proiectare a viitorului Parc al Etnografiei Intergalactice, cercetări, analize şi programe de formare pentru sectorul cultural şi civic în cadrul Academiei Schimbării, precum şi experimente comportamentale şi colectare de date pentru mobilitate în cadrul Fondului de Inovare.
Oare proiectele din 2018 ale asociaţiei chiar necesită 75.000 euro, comparativ cu cele din 2017, care au primit 10.000 euro? Planurile par a fi măreţe, dar siguranţa că se vor şi realiza nu o poate garanta nimeni.
Avize ilegale
Nu totul e lapte şi miere aşa cum vrea asociaţia să dea impresia. Pe lângă sumele mari de bani care se cer, Centrul Cultural Clujean vrea să constrângă avize ilegale de la Comisia de Monumente pentru clădirea în care să funcţioneze viitorul Centru de Artă Contemporană. Într-adevăr este unul dintre proiectele pentru care asociaţia a solicitat bani şi pare a vrea să îl şi realizeze, însă realizarea lui nu se poate face cu forţa.
Dincolo de ce ştie societatea, asociaţia a început demersurile pentru viitorul Centru de Artă peste un alt proiect deja arogat de Primărie printr-un concurs de soluţii şi fundamentat printr-un Plan Urbanistic Zonal – Centrul Cultural Transilvania. Planul este să se să se supraînalţe clădirea cazarmei monument de pe Bulervardul 21 Decembrie 1989 după care să se construiască o clădire mult mai mare.
Proiectul nu a fost avizat de Comisia de Monumente de la Cluj, nici de Comisia de Monumente de la Bucureşti. În urma acestei respingeri, Comisia de Monument de la Bucureşti a cerut Primăriei să-şi rezolve problemele la nivel local, după cum a explicat arhitectul Szabolcs Guttmann, cel care s-a ocupat de proiectul tehnic.
