Criminali de război maghiari au în România statui și străzi ce le poartă numele

Președintele Partidului România Unită, deputatul Bogdan Diaconu, a sesizat Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne pentru schimbarea denumirii de școli, străzi, piețe publice și pentru demolarea monumentelor în temeiul legii 217/2015 care interzice cultul persoanelor catalogate drept criminali de război. Vizate sunt personalitățile maghiare ale căror nume a fost date unor străzi și școli din Transilvania, în speță Wass Albert și Nyiro Jozsef.

”Vă solicit prin prezenta să demarați punerea în acord cu Legea nr. 217/2015 denumirea Străzii Nyiro Jozsef din Odorheiu Secuiesc, Județul Harghita, precum și să demarați demolarea statuii sale din localitatea Jimbor, județul Brașov, și a statuilor lui Wass Albert și Nyiro Jozsef din Odorheiu Secuiesc.

De asemenea, vă solicit să demarați o anchetă care să conducă la:

1. Identificarea exactă a locurilor în care sunt amplasate toate statuile sau monumentele închinate lui Nyiro Jozsef sau lui Albert Wass de pe teritoriul României;
2. Identificarea exactă piețelor, piațetelor, străzilor sau a altor locuri publice care poartă numele lui Nyiro Jozsef sau Wass Albert.

În urma acestor anchete, vă solicit să asigurați respectarea legii nr. 217/2015 și să le schimbați denumirea. De asemenea, vă solicit să faceți publică demararea acestor anchete, rezultatul lor și schimbarea denumirilor respective”, își începe Bogdan Diaconu sesizarea.

Ce spune legea

Temeiul legal în numele căruia parlamentarul a formulat aceste solicitări este art. 13 din Legea 217/2015, unde:

„Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice;

Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război unor organizaţii, cu sau fără personalitate juridică”.

De asemenea, la art. 12 se stipulează că „Se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative, referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de crime de război.”

În conformitate cu această lege, numele de Nyiro Jozsef și de Wass Albert nu pot fi folosite pentru denumiri de străzi sau locuri publice, după cum nu este permisă nici existența statuilor, monumentelor sau plăcilor comemorative cu numele acestora sau care să le fie dedicate, consideră deputatul.

”Instigator pentru crimele comise de armata maghiară”

Conform Sentinței Penale nr. 35/2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția Penală și de Minori, la data de 10 martie 2008 în dosarul nr. 58/33/2008 a fost respinsă cererea de revizuire formulată de petentul Wass Andreas, împotriva Sentinței Penale nr. 1/13 martie 1946 pronunțată de Tribunalul Poporului Cluj. La data de 20 mai 2008 decizia Curții de Apel Cluj devine definitivă și irevocabilă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a României. Anterior sesizării Curţii de Apel Cluj, prin sentinţa penală nr.271/10.05.2007, Tribunalul Cluj a respins ca nefondată cererea de revizuire menţionată.

Prin Sentința Penală nr. 1/13 martie 1946 pronunțată de Tribunalul Poporului Cluj scriitorul Albert Wass fusese condamnat la moarte în contumacie în baza art.3 alin.1 din Legea nr. 312/1945 pentru rolul de instigator pentru crimele comise de armata maghiară în localităţile Sucutard şi Mureşenii de Câmpie.

După cum apare precizat chiar în sentința Curții de Apel Cluj Albert Wass se face vinovat de moartea a zeci de români din localităţile Sucutard şi Mureşenii de Câmpie.

Membru al comisiei care a decis deportarea evreilor

Legat de Nyiro Jozsef, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului a precizat într-un comunicat de presă din 28 mai 2012 că Nyiro Jozsef a fost ”un militant al fascismului”. ”Scriitorul maghiar Nyiro Jozsef a fost un militant al fascismului în Ungaria și în baza legislației din România, care interzice simbolurile și promovarea unei asemenea ideologii pe spațiul public, nu-și au locul manifestări oficiale la care se pot asocia semnificații ale ideologiilor extremiste”, se arată în comunicatul citat.

”Nu suntem de acord că se poate face o deosebire, o departajare între omul politic și scriitorul Nyiro Jozsef, așa cum se încearcă a se acredita ideea. Opera și activitatea intelectuală ale unei persoane sunt strâns legate și ele sunt rezultatul unor valori și principii despre viață ale autorului. Statul român, stat de drept și garant al valorilor democrației, nu poate susține sau încuraja manifestări ale instituțiilor sale sau ale unor reprezentanți ai săi — din administrația publică centrală sau locală — prin care se promovează simbolurile fascismului românesc sau din alte țări”.

Potrivit Institutului Național pentru Studierea Holocaustului, Nyiro Jozsef a fost membru în Parlamentul fascist de la Budapesta, a scris și a coordonat ziare de orientare fascistă de la Budapesta și a fost vicepreședintele unei comisii parlamentare sub Guvernul Szalasi în octombrie 1944 atunci când a avut loc deportarea evreilor din Budapesta la Auschwitz. Deși Nyiro Jozsef nu este responsabil direct de crime împotriva umanității, arată sursa citată, el a dus o politică activă de orientare fascistă și ca jurnalist a promovat valori ale fascismului maghiar, unele dintre articolele sale având și mesaj antisemit.

Precedentul austriac

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului amintește că în alte țări democratice europene astfel de simboluri au fost îndepărtate. ”Un gest semnificativ de protecție a democrației de astfel de simboluri, care au adus crimă în masă și împotriva umanității, a fost făcut, în urmă cu ceva timp, de autoritățile din Austria. Conform mass-media din România, autoritățile austriece au decis să scoată piatra funerară de pe mormântul părinților lui Hitler pentru a împiedica astfel ca locul să devină un spațiu de pelerinaj pentru adepții extremei dreapta. Subliniem că este vorba despre părinții lui Hitler”, au spus reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului.

Nu l-au vrut pe pământ românesc

În urmă cu un an, Curtea de Apel Târgu Mureș a decis menținerea sentinței Tribunalului Harghita, prin care a fost anulată autorizația de reînhumare a scriitorului Nyiro Jozsef la Odorheiul Secuiesc. Scriitorul Nyiro Jozsef a decedat la Madrid în 1953, rămășițele pământești ale acestuia au fost aduse inițial în Ungaria la inițiativa Parlamentului de la Budapesta, iar în 2012, în plină campanie electorală, președintele legislativului ungar, Laszlo Kover, a încercat reînhumarea scriitorului la Odorheiul Secuiesc, în cadrul unei ceremonii aprobate de edilul orașului. Acțiunea a stârnit proteste vehemente atât din partea Ministerului Afacerilor Externe a României, cât și din partea unor lideri ai UDMR.