Cum ne batem joc de patrimoniul ţării. Monumente istorice, lăsate în paragină

162

Numeroase edificii care sunt o mărturie a altor epoci zac acum în paragină, fiind abandonate de cei care trebuiau să se preocupe de restaurarea lor. De la autorităţi centrale, la cele locale sau proprietari privaţi, cu toţii au abandonat ideea de a le restaura pentru că nu sunt fonduri suficiente sau există alte priorităţi. Judeţul Cluj pierde astfel monumente care ar putea fi incluse în circuite care ar da un alt avânt turismului clujean.

 

De la ”marea refaţadizare” la ”marea supraimpozitare”

În urmă cu peste trei ani, Primăria Cluj-Napoca anunţa că se vor refaţadiza clădirile istorice din centrul oraşului, însă proiectul a cam eşuat, aşa că la sfârşitul anului trecut, consilierii locali au aprobat 53 de hotărâri de consiliu prin care proprietarii de apartamente din 54 de imobile din centrul istoric al oraşului urmau să plătească din acest an un impozit majorat cu 500% pentru că nu şi-au reparat clădirile avute în proprietate. Clujenii însă, sunt nemulţumiţi şi se simt discriminaţi exprimându-şi astfel ferm dezacordul cu această hotărâre la fiecare şedinţă a Consiliului local, ameninţând chiar cu procese.

Pe lista clădirilor aflate în stare avansată de degradare, în stare de paragină se află şi Palatul Teleki, clădire din centrul Clujului reprezentativă pentru barocul târziu, situat pe strada Hermann Oberth cu faţada pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, iar pe o parte a sa funcţionează sala de lectură a Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga”. Clădirea a fost cândva renovată, dar astăzi arată mai mult cârpită, prăfuită, înţesată de fire.

În imobil există atât apartamente aflate în proprietatea Statului Român şi a Consiliului Judeţean Cluj, cât şi apartamente deţinute de câţiva proprietari privaţi indiferenţi, spunem noi având în vedere starea de degradare în care se află. Filiala Kogălniceanu a Bibliotecii Judeţene, care e în subordinea Consiliului Judeţean funcţionează în clădire, însă clădirea e revendicată, iar legal nu se poate face nicio îmbunătăţire a construcţiei.

Aşadar, imobilul de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, un loc din centrul istoric al Clujului este lăsat în paragină. Deşi este o clădire-monument, parte a palatului Teleki, se pare că nimeni nu poate face nimic de mai bine de zece ani. Astfel, conace în care locuiau boieri sau palate prin care se perindau oameni de cultură au căzut acum prada timpului şi nepăsării. Numeroase astfel de edificii, unele din ele aflate în administrarea autorităţilor locale, ar trebui să treacă printr-un proces de restaurare care să le aducă la strălucirea de altă dată şi care să stârnească interesul şi curiozitatea oamenilor de pretutindeni.

 strada herman oberth (ziardecluj)

Starea imobilelor degradate din Cluj stârneşte îngrijorare printre cetăţeni

Zilele trecute, pe strada Herman Oberth se aflau pe trotuar şi pe carosabil cărămizi căzute de pe acoperişul clădirii. Părinţii elevilor de la Colegiul Emil Racoviţă de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 9 sunt îngrijoraţi şi se tem pentru siguranţa copiilor. Cei care au ridicat de pe asfalt cărămizile căzute au fost angajaţi ai şcolii Emil Racoviţă.

Un alt clujean i-a semnalat recent primarului Emil Boc că o altă clădire din Cluj-Napoca se află într-o stare avansată de degradare, fiind un pericol pentru pietonii care riscă să primească o cărămidă în cap.

”Pozele sunt făcute în Cluj, pe str. Horea nr. 2 (colţ cu Dacia). Au fost trimise către pagina domnului  Emil Boc acum vreo lună. Mi s-a mulţumit pentru sesizare. Eu speram să se întâmple ceva, să se îngrădească zona. Nimic.

Acum câteva zile am sunat la Poliţia Locală unde le-am explicat situaţia. Mi s-a spus că se va trimite un echipaj în zonă.

Până acum nu s-a întâmplat nimic. Trecătorii încă riscă să se trezească cu o cărămidă în cap. Ce-i de făcut? ”, a scris Mihai Brehar pe pagina de Facebook a primarului.

 herman_oberth 2 

Fostul ministru al Culturii s-a opus intervenţiilor asupra clădirilor din centrul istoric

Fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu s-a opus intervenţiilor asupra clădirilor din centrul istoric.

Vlad Alexandrescu a cerut Primăriei Cluj-Napoca oprirea intervenţiei asupra cădirilor din centrul istoric al oraşului, prin care se înlătură fragmente de faţade identificate ca fiind pericol public, precizând că această acţiune nu este avizată de Ministerul Culturii. El preciza că intervenţiile sunt urmărite de un inginer angajat de Primărie, care nu este atestat de Ministerul Culturii, şi nici de arhitectul Direcţiei Judeţene de Cultură.

Pe pagina sa de Facebook, Vlad Alexandrescu a postat şi lista clădirilor asupra cărora Primăria din Cluj-Napoca nu are documentele necesare pentru a interveni (avizul Ministerului Culturii), respectiv imobile care fac parte din Ansamblul urban „Centrul istoric al oraşului Cluj” şi monumentele clasate individual – inclusiv Palatul Teleki şi Casa Wolphard Kakas, în prezent Universitatea de Arte Vizuale „Ion Andreescu.

Emil Boc crede că atitudinea ministrului de a cere pentru orice imobil din centrul Clujului un aviz al Ministerului Culturii este puţin exagerată, considerând că descentralizarea trebuie să coboare, nu să urce. Potrivit edilului, prin acţiunea demarată, municipalitatea a urmărit să ofere siguranţă cetăţenilor, iar proprietarii care nu vor proceda la refaţadizarea imobilelor şi întreţinerea clădirilor, conform obligaţiilor legale, vor suporta rigorile legii.

 

Palatul Teleki din Cluj

Familia Teleki, mai precis generalul Ádám Teleki I. (1703–1763) poseda încă în secolul al XVIII-lea trei imobile în strada Kogălniceanu, şi din unificarea, sau prin schimbul acestora, s-a format acea parcelă de colţ, pe care fiul lui, contele Ádám Teleki II construise palatul. Ádám Teleki II.(1740–1792) a avut o carieră tipică pentru aristocraţia transilvană a vremii: a fost comite de Dăbâca, locţiitor de comite în comitatele Cluj, Turda şi Solnocul de Mijloc, consilier gubernial, comisar regal regional de Cluj. Contele intrase şi în istoria literaturii prin mai multe poeme (una scrisă pentru memoria primei sale soţii, Mária Wesselényi), şi a tradus în limba maghiară Cid-ul de Corneille.

Prin cercetările istoricului de artă József Biró au fost descoperite acele proiecte şi variante de proiecte realizate de Iosif Leder (1749–1814), care trădează influenţa exercitată de palatul Bánffy (proiectat de Johann Eberhard Blaumann, terminat în anul 1786) asupra clădirii de dimensiuni mai mici. Iosif Leder a fost unul dintre cei mai căutaţi arhitecţi şi meşteri constructori de la cumpăna secolelor XVIII-XIX., şi i se cunosc proiecte şi pentru castelul Bánffy de la Bonţida, meşterul fiind şi în slujba acestei familii. Deci influenţa celor două clădiri Bánffy nu este de loc întâmplătoare. Prima variantă de proiect este nedatată (cândva după 1786), şi Biró leagă desenul de palatul de astăzi doar condiţionat, deoarece este vorba despre o clădire proiectată pe o parcelă mult mai mică. Însă proiectul arată o clădire de colţ, şi nu este exclus că Ádám Teleki cu timpul mărise parcela prin cumpărarea loturilor învecinate. Palatul a fost proiectat în dimensiuni mai mici, cu faţadă principală mai scurtă (opt axe de goluri la etaj) şi cu doar două aripi. Tratarea faţadelor, forma golurilor şi cele mai importante elemente ale planului (gangul central, salonul de la etaj) apar şi în proiectul final. Trebuie să remarcăm şi faptul, că proiectul a fost realizat încă înaintea mutării Guberniului la Cluj, deoarece cele mai multe palate baroce au fost comandate de membrii aristocraţiei ardelene care au fost funcţionarii înalţi ai diferitelor instituţii ale Marelui Principat, potrivit enciclopediavirtuala.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ