Gazeta de Cluj vă prezintă în exclusivitate un caz fără precedent instrumentat de procurorul șef, Radu Mihai Pașca: Dosarul Banane de MILIOANE! Vorbim de un rechizitoriu întocmit de anchetatorul în cauză, care în această toamnă a trecut de camera preliminară și se va judeca la Tribunalul Cluj.  În speță procurorul îl acuză pe un pocăit maghiar, Ștefan Sukosd de o evaziune fiscală cu banane din Polonia, unde prejudiciul cauzat de inculpat ajunge la ordinul milioanelor de euro.

 

Încă din anul 2002 Ștefan Sukosd a desfășurat mai multe activități de comerț cu fructe și legume prin intermediul mai multor firme pe care le-a controlat direct sau prin  interpuși. Aici amintim SC Suk Star Prodcom Impex SRL Cluj-Napoca, Suk Star Company, Citric Star, Banane Distrib și Bananas Garden.

Cea din urmă, Banane Distrib SRL a fost înființată în 2006, însă pe atunci se numea Marsch Construct. Sukosd s-a folosit de un angajat de-al său pentru a începe afacerea, de Zoltan Șimon. Ulterior, în 2013, Ștefan a preluat oficial societatea, urmând ca un an mai târziu să înființeze și Bananas Garden.

Procurorul care s-a ocupat de anchetă, Mihai Radu Pașca susține că „inculpatul a efectuat achizițiile intracomunitare în regim de taxare inversă, fără ca TVA-ul să fie colectat în statul furnizorului, urmând ca această taxă să fie colectată în România, statul de destinație al mărfurilor”.

De aici rezultă că Ștefan Sukosd urmarea și reușea sustragerea de la plata TVA aferentă operațiunilor comerciale.

sukosd-stefan

Patru ani, banane de 70 de milioane ascunse

Anchetatorii au descoperit că în perioada 2010-2014, maghiarul a reușit să ascundă achiziții de banane în valoare totală de 69.134.830 lei. Cu alte cuvinte în patru ani, creierul afacerii, Ștefan a ascuns fructe de ordinul aproximativ 15 milioane de euro.

Pentru acesta el se folosea de societățile comerciale Del Monte,  Iso Fruit Debrecen, Iso Lime, societăți de la care comanda banane în numele firmelor Pure Energie SRL, Ezel Fruc SRL, Citrus Freh SRL și Rucar Grup.

Marfa era introdusă în România prin eludarea procedurii de monitorizare a activităților intracomunitare a produselor cu risc fiscal, ulterior fiind valorificată, fără întocmirea documentelor legale, sub paravanul activității  Banane Distrib și Bananas Garden.

De aici a rezultat prejudiciul uriaș de peste 16 milioane de lei, pentru care procurorii l-au trimis în judecată pe acesta pentru evaziune fiscală.

Tribunalul Cluj a început judecarea dosarului Banane de MILIOANE, unde Sukosd Ștefan, fiica acestuia Dezso(fostă Sukosd) Timea, Janos Lukacs, Alina Moceanu, Rebeka Inei și transportatorul Dan Traian Vana au fost acuzați că au făcut transporturi la negru de banane din Polonia.

Printre acuzațiile strecurate în rechizitoriu, anchetatorii suspectau că aceștia ascundeau și sume de bani printre cutiile de banane aduse în țară.

La primul termen din dosar, în septembrie, inculpații au cerut o amânare a cauzei pentru ca aceștia să își angajeze avocați.

Însă, în 17 octombrie, la următorul termen, instanța a reușit să îl audieze pe inculpatul Dan Traian Vana, apărat de tânărul avocat clujean, specialist în cauze penale, Alexandru Rîșniță. Procurorii de la Parchetul de pe Lângă Curtea de Apel Cluj  au efectuat în 2014 percheziții la domiciliile inculpaților.

banane-in-cutie

La percheziții plouă cu banane

Având în vedere că trimiterea în judecată a inculpaților s-a făcut la doi ani de la descinderile efectuate de procurori, Gazeta de Cluj a încercat să meargă pe firul poveștii aflând așadar că, în 2014 polițiștii și jandarmii clujeni au confiscat peste 35 de tone de banane de la domiciliile inculpaților.

„Activităţile poliţiştilor au vizat şase persoane bănuite că, în perioada 2012-2014, prin intermediul unor societăţi comerciale, ar fi importat fructe şi legume, cu precădere banane, din spaţiul intracomunitar, pe care le-ar fi comercializat pe teritoriul României, fără a înregistra toate operaţiunile comerciale în evidenţa contabilă, cauzând un prejudiciu de peste un milion de euro.

Sumele de bani sustrase de la plata taxelor către bugetul de stat, prin ascunderea sursei impozabile, ar fi fost investite în diverse bunuri pentru a le da o aparenţă licită, susţin poliţiştii.

În urma percheziţiilor, poliţiştii au condus la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Cluj trei persoane, două dintre ele fiind reţinute pentru 24 de ore pentru spălare de bani şi evaziune fiscală. Totodată, au fost ridicaţi, în vederea continuării cercetărilor, peste 100.000 de lei, 3.200 de euro şi circa 400.000 de forinţi. De asemenea au fost luate şi documentele contabile şi tehnica de calcul.

În vederea recuperării prejudiciului creat a fost aplicat sechestru asigurator asupra a 24 de televizoare LCD, găsite într-un sediu social, iar peste 35.000 de kg de banane, în valoare de peste 130.000 de lei, au fost confiscate.

„Trei femei şi trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 23 şi 47 de ani, toţi din Cluj-Napoca, au fost conduşi la sediul IPJ Cluj, pentru audieri. Doi dintre aceşti bărbaţi, de 39, respectiv de 47 de ani, au fost reţinuţi, pentru 24 de ore, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de spălare de bani şi evaziune fiscală, în formă continuată”, au precizat atunci poliţiştii.

La acţiunea de atunci au fost angrenaţi 60 de poliţişti din cadrul structurii de investigare a fraudelor, poliţişti criminalişti şi luptători din cadrul serviciilor pentru acţiuni speciale ale inspectoratelor de poliţie judeţene Cluj şi Bihor. Iar ulterior poliţiştii au continuat cercetările pentru documentarea întregii activităţi infracţionale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Rețeta de succes a lui Sukosd

Aparent, tatăl evaziunii fiscale, Ștefan Sukosd folosea cele două firme Banane Distrib și Bananas Garden drept paravan. La început, prin intermediul acestora cumpăra banane de la aceeași furnizori și le vindea în România cu respectarea dispozițiilor legale. Însă în timp, activitatea acestuia a luat amploare, și, în vreme ce cifra operațiunilor efectuate conform legii scădea, Sukosd începea să facă evaziune fiscală cu cantități considerabile de banane.

El se prezenta furnizorilor din Ungaria și Polonia, drept reprezentant a alte patru societăți comerciale din România: Pure Energie, Ezel Fruct, Citrus Fresh și Rucar Grup, fără a avea vreo calitate contractuală înregistrată pe acestea .Mai exact le folosea datele de identificare ale acestora și comanda cantități masive de banane, pe care le aducea în țară și reușea să le vândă fără întocmirea documentelor legale.

Parole pentru transporturile ilegale

De regulă, bananele comandate în numele firmelor sale oficiale, erau transportate din Polinia și Ungaria direct în țară în camioane de peste 20 de tone, prin puncte de frontieră, unde transporturile erua monitorizate, fiind introduse în aplicația „Trafic Control” și erau vândute ulterior cu documente legale către hipermarket-uri. Banii îi încasa prin  bancă, și plățile la furnizorii externi le efectua tot prin acest sistem.

Însă, când venea vorba de un transport ilegal, comandat pe cele patru firme ce nu îi aparțineau, acesta le comunica subordonaților parola ”transport scurt”. Lucru ce însemna că bananele erau transportate din Polonia în camioane mari(capacitate de transport de peste 20 de tone) până la Debrecen în Ungaria.

De acolo, marfa era adusă în țară prin mijloace de transport de capacitate mică, sub 7,5 tone ce tranzitau frontiera cu România prin puncte mici de trecere a acesteia.

Aici procurorii amintesc punctul de frontieră de la Săcuieni și Valea lui Mihai, pe unde șoferii treceau cu cantități mici de banane deoarece acolo nu se făcea monitorizarea transporturilor.

În continuare, autovehiculele acestea se întâlneau la Marghita și Săcuieni, unde predau fructele în alte camioane mari pentru ca marfa să ajungă la Cluj-Napoca, Ilfov sau în Moldova.

Distrugere și falsificare de acte

 

Ca să își acopere urmele, Sukosd deși primea CMR-urile legale de la cei ce îi efectuau transporturile, acesta le ardea și întocmea altele noi, pe firmele paravan.

De menționat este faptul că rolul unui CMR (scrisoarea de însoțire a mărfii) era de a stabili o evidență clară între furnizor, transportator, beneficiar și Finanțe. Astfel, un CMR se completa în patru exemplare.

La perchezițiile din 2014, procurorii au găsit CMR-urile reale acasă la inculpatul Vana Dan Traian, care îi efectua transporturile, iar la domiciliul complicilor lui Sukosd, au găsit CMR-uri completate cu date false.

Însă, cu toate acestea, procurorii l-au acuzat pe Vana, în acest dosar, de complicitate la evaziune fiscală, mergând de la premisa că acesta știa de modul evazionist de operare a lui Timea și Ștefan Sukosd.

 

Pe timpul transportului mărfii vândute fără documente legale(factură), la clienți din România, erau completate doar avize de însoțire a mărfii sau CMR-uri, iar dacă marfa ajungea la destinație fără incidente(fără să fie depistată de eventualele organe de control), șoferii încasau contravaloarea în numerar, iar avizele de însoțire a mărfii și CMR-urile erau distruse și aruncate.

În cazul depistării transportului, șoferii susțineau că nu este emisă factura până când clientul se declară mulțumit de calitatea bananelor livrate și este de acord să o cumpere, invocând situații în care clienții au refuzat primirea mărfii datorită calității necorespunzătoare.

„Este de menționat că în timpul perchezițiilor domiciliare efectuate în șapte octombrie 2014, în imobilul inculpatului Sukosd Ștefan, în focarul centralei termice, au fost găsite avize de însoțire a mărfii, un CMR și urme de documente arse” arată procurorul în rechizitoriu.

CMR-urile inițiale erau distruse, fiind completate alte CMR-uri cu date nereale privind transportatorii, conducătorii auto și numerele de înmatriculare ale mijloacelor de transport, iar ulterior aceste documente erau retransmise furnizorilor externi.

Prin acest mod, creierul operațiunii, Ștefan înlătura conexiunile dintre el, transportatori și furnizorii din străinătate.

Janos, spion pentru evaziune

Rolul inculpatului maghiar, Lukacs Janos era, printre altele, de a-i furniza lui Sukosd date de identificare a diferite mașini: plăcuțe de înmatriculare și date despre mașini întâlnite în trafic.

Aceste informații erau folosite pentru completarea CMR-urilor.

„La percheziția domiciliară la locuința inculpatului Lukacs Janos a fost descoperit și ridicat un bilețel pe care erau notate nume și numere de înmatriculare ale unor autovehicule din județul Prahova și București(numere de înmatriculare neatribuite în realitate vreunui autovehicul, ci a unor autoturisme ce nu puteau transporta în mod obiectiv cantitățile respective de banane), ce apar menționate în CMR-urile întocmite pentru a ascunde identitatea adevărată a transportatorilor” se arată în rechizitoriu.

timea-sukosd

Fiica și alți colaboratori

Un rol important au jucat în această evaziune și fiica lui Sukosd Ștefan, împreună cu Alina Mocean și Rebeka Ienei.

Timeea Sukosd, între timp devenită Deszo (după căsătorie), era potrivit spuselor lui Janos ”șefa mai mică de care asculta toată lumea”.

Aceasta era implicată în aproape toate activitățile,  se ocupa cu evidența mărfii vândute fără documente și a încasărilor aferente, era implicată în vânzarea efectivă a mărfii, fiind omul de încredere a inculpatului.

Alina Moceanu și Inei Rebeka se ocupau de vânzarea fără documente a bananelor către clienții mici din zona județului Cluj, a altor județe din Transilvania și Moldova.

Fetele și-au recunoscut faptele

Din declarațiile date de Moceanu și Rebeka reiese că cele două recunosc activitățile infracționale desfășurate. Mai mult, Alina Moceanu susține că după percheziții, Ștefan Sukosd a contactat-o pentru a-i spune că el și fiica lui și-a angajat avocați și că dacă nu li se alătură ”nu o să îi fie bine și ușor”.

Tot în acea perioadă evazionistul maghiar i-a transmis acesteia prin interpuși că dorește să o re-angajeze la firmă, în condițiile în care aceasta demisionase.

Procurorii au obținut de la ea mai multe informații, precum faptul că din aproximativ 140 de tone de banane achiziționate într-o săptămână, doar 40-50% din ele aveau documentele în regulă și plata pentru acestea se făcea prin bancă. Pentru marfa adusă la negru, plățile le făcea Ștefan(personal sau prin intermediul șoferilor) în numerar către furnizorii din Polonia și Ungaria.

De asemenea, banii proveniți din vânzarea bananelor după ce ajungeau în țară, trebuiau predați familiei Sukosd, indiferent că era vorba de fiica-Timea, soția-Nadia sau chiar inculpatul Ștefan.

Aceștia țineau evidența vânzărilor într-o agendă, iar după încasare distrugeau paginile respective.

Ienei Rebeka a fost întrebată de procurori  care era semnificația sintagmelor ”împachetat” , ”cu folie” sau ”neîmpachetat”, astfel că aceasta le-a explicat că acele adresări se refereau la mărfuri ce erau vândute cu factură, respectiv fără documentație de acest tip.

„În cursul urmării penale, inculpatele Alina Moceanu și Ienei Rebeka au susținut că nu au avut reprezentarea cuantumului prejudiciului cauzat și că au acționat ca urmare a dispozițiilor date de inculpatul Ștefan Sukosd, susținând că practic au fost constrânse moral de acesta să comită acele infracțiuni.

Din probele administrate în cauză rezultă că într-adevăr Moceanu Alina și Ienei Rebeka au vândut marfa fără documente, și, datorită manoperei infracționale concepută de Ștefan Sukosd, nu aveau cunoștință despre detaliile operațiunii de ascundere a achizițiilor”

Polițiști ieșiți la vândut de banane

Cu toate că în spatele perchezițiilor a stat o anchetă bine pusă la punct, în 2014 la percheziții autoritățile au reușit să confiște aproximativ 36.000 de kilograme de banane.

Pentru a le valorifica, polițiști au fost nevoiți să caute clienți precum Selgros, Metro sau  alte hipermarketuri pentru a vinde marfa. Potrivit surselor, această acțiune a durat câteva săptămâni bune.

La rechizitoriu se precizează că s-a reușit tranzacția și că au primit peste 85.000 de lei pe ele.

„În 7 octombrie 2014 s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra sumelor de 3.260 euro, 95.167 lei, 8.660 lei și 390.000 HUF, aparținând inculpatului Sukosd Ștefan precum și asupra cantității de 1.938 baxuri banane, suma rezultată de 85.272 de lei fiind consemnată la Banca Transilvania” se precizează la secțiunea ”Măsuri asiguratorii” luate împotriva lui evazionistului.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.