DSP Cluj le spune primarilor să-i sfătuiască pe părinți să accepte vaccinarea copiilor

41

Potrivit datelor DSP Cluj, în județ rata de refuz a vaccinării se ridică la aproximativ 17 la sută, condiții în care conducerea DSP a propus primarilor să organizeze întâlniri cu cetățenii pentru a da o șansă în plus specialiștilor să le explice oamenilor la ce pericole se expun.

Într-o conferință de presă ținută ieri, directorul DSP Cluj, Mihai Moisescu-Goia, a declarat că deja au fost luate câteva măsuri suplimentare, precum transmiterea de informații, mai ales către comunitățile rurale izolate sau către cele nomade, prin intermediul mediatorilor, dar și publicarea de pliante care au fost plasate în farmacii.

Cu toate acestea, cel puțin pentru vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), rata de refuz rămâne mai ridicată decât și-ar dori autoritățile. Potrivit statisticilor DSP Cluj, în luna iulie existau înregistrate aproximativ 700 de refuzuri de vaccinare.

”Propunem autorităților locale, primăriilor, organizarea de întâlniri cu cetățenii cărora să li se explice de către medici avantajele vaccinării copiilor, cu scopul reducerii ratei de refuz a vaccinării. Am și fost deja să vorbesc cu ei. Dacă primarul susține acțiunea de vaccinare, va crește și adresabilitatea către medici. În iulie, la grupa de vârstă 9 — 11 luni, din 832 de copii au fost vaccinați 563, în 58 de cazuri a fost refuz, iar ceilalți au avut contraindicație temporară fiind în faze de boală acută care contraindică vaccinarea. La copiii între 1 și 4 ani au fost catagrafiați 2.335 de copii, din care au fost vaccinați 986 și 414 au fost refuzuri, iar la cei între 5 — 9 ani am avut 3.393 de catagrafiați, din care am vaccinat 1.398 și au fost 226 de refuzuri”, a spus directorul DSP Cluj.

Acesta a explicat că, totuși, un progres a fost înregistrat în urma acțiunilor din ultimele luni, rata vaccinării crescând de la 58,6 % la 64 %.

Moisescu-Goia a mai spus că a observat, în ultimii zece ani, o acutizare constantă a refuzului de vaccinare, mai ales pentru ROR, și consideră că această atitudine este cauzată, pe de o parte, de informații prost înțelese de populație, iar pe de altă parte de informații transmise deficitar, de diferite entități, prin diferite forme de media.

”La Răchițele am avut surpriza ca două persoane să refuze vaccinarea, motivele fiind că nu au încredere în vaccin. Unii refuză de obicei cam toate vaccinurile, dar pentru rujeolic, am observat și mai demult că, deși aveam vârful de gamă mondială, refuzau. Cam de vreo zece ani se constată o creștere ușoară a refuzului de vaccinare. Eu am o explicație, toate informațiile aiurea care circulă și sunt scrise materiale foarte bine prelucrate, că din ceea ce spune un profesionist iei ce îți convine și îl pui într-un context în care deja capătă altă tentă. (…) Mulți nu au posibilitatea să verifice”, a afirmat Moisescu.

Directorul DSP Cluj a mai precizat că nu doar persoane cu o educație deficitară refuză vaccinarea, ci și oameni care au o bună pregătire într-un anumit domeniu și care pot fi considerați oameni informați.

El a admis că există și posibilitatea unor efecte adverse, însă a subliniat că acestea sunt extrem de rare și a spus că personal nu a întâlnit niciun astfel de caz în 18 de ani, de când lucrează în cadrul Direcției de Sănătate Publică.

”Nu putem spune că nu sunt reacții adverse, dar în cazul de față vorbim de o reacție adversă, care este importantă, la un milion de administrări. Și atunci nu trebuie să mă duc ca la drobul de sare că eu sunt cazul un milion. (…) Dacă ai la îndemână ceva cu care să te protejezi, să protejezi copiii, și să refuzi acest lucru, gândindu-te că dacă fac boala vor face o formă ușoară, mi se pare de neacceptat. Mai bine îl protejez prin vaccin”, a spus Mihai Moisescu Goia.

Autoritățile medicale acordă o atenție deosebită comunităților nomade din Cluj, deoarece acestea sunt considerate puncte fierbinți — părinții nu știu sau nu fac efortul de a-și înscrie la timp copiii la medicul de familie, astfel că ei nu sunt vaccinați. În plus, oamenii din aceste comunități străbat des distanțe lungi, în căutarea unor condiții de trai. În aceste comunități mediatorul și asistenții sociali reprezintă cele mai bune ajutoare pentru transmiterea informațiilor, consideră directorul DSP.

”La Huedin am avut răspuns foarte bun, mediatoarea și asistentul social au mobilizat oamenii, în două zile am vaccinat 63 de copii din care 33 de etnie romă. Au început chiar să vină spre noi. Chiar și în Pata Rât (n. r. — comunitate foarte mare de la marginea municipiului Cluj-Napoca, unde mii de oameni locuiesc în adăposturi din placaj sau de tip containere și trăiesc din valorificarea gunoaielor) în prima zi am avut 23 de persoane, din care 13 au fost vaccinate. S-a continuat și în următoarea săptămână și au fost vreo 60 de copii vaccinați, dar nu doar cu ROR”, a spus Moisescu.

Medicul a recunoscut că în aceste comunități abordarea trebuie să fie, poate, puțin diferită, iar mesajul să fie transmis într-un mod în care să asigure succesul acțiunii.

”Eram la Pata Rât și pe drum am găsit o mămică cu vreo șase copii și i-am spus ‘doamnă, vă rog să vă duceți, este acolo medicul, vă vaccinează’. La care unul dintre copii, un băiețel, a spus ‘da ce ne dă?’. A fost o idee să dăm fiecărui copil câte o bomboană, pentru că, să fim serioși, injecția nimănui nu-i place”, a mai spus directorul DSP Cluj.

La menținerea unei rate de 17-18 la sută a refuzului de vaccinare, cel puțin pe hârtie, contribuie și părinții care merg la muncă în străinătate cu copiii lor, pe care nu îi vaccinează acasă, dar odată ajunși în țara de destinație se supun regulilor de acolo și acceptă injecția.

Șeful DSP Cluj consideră că un factor important care contribuie la menținerea acestei situații a vaccinării și, implicit, la răspândirea bolii, este nivelul scăzut de înțelegere a populației față de regulile democrației, care presupun și responsabilitate, nu doar drepturi.

”Avem un nivel scăzut de înțelegere a democrației. Nu înseamnă că dreptul meu individual poate să ducă la încălcarea dreptului comunității. Avem epidemie de rujeolă pentru că a fost afectată această comunitate. În loc să avem acoperirea de grup până în 95 la sută și peste, avem o acoperire scăzută, iar cei care nu se pot vaccina sunt supuși riscului de îmbolnăvire”, a mai spus directorul DSP Cluj.

În Cluj, în 2017 au existat 212 cazuri de îmbolnăvire cu rujeolă și un deces. În 2016, au fost înregistrate de trei ori mai puține cazuri de îmbolnăvire, respectiv 92 de persoane cu rujeolă.

Numărul total de cazuri confirmate până la începutul lunii august cu rujeolă în România este de 8.455, potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

LĂSAȚI UN MESAJ